31 Rue Cambon, Paris – adresa epicentrului universului Chanel, ce păstrează istoria unui brand revoluţionar şi o parte din esenţa unui spirit puternic care a crezut cu adevărat în puterea şi în complexitatea femeii, într-o vreme în care aceasta avea doar un rol decorativ.
Un loc în care s-a născut nemuritorul stil Chanel, sediul achiziţionat în 1910 funcţiona atât ca atelier, cât şi ca un cămin în care marea creatoare îşi primea oaspeţii sau în care se retrăgea spre meditaţie. Cele trei camere ale apartamentului personal îmbină elemente ale stilurilor oriental şi occidental, în special cu influenţe baroce și includ, pe lângă obiecte de mobilier de colecţie, şi multe porte-bonheur-uri, Coco fiind descrisă de cei ce au cunoscut-o drept o persoană foarte superstiţioasă.
De pleci din Place Vendôme, vei întâlni în drumul tău Hotelul Ritz, care a găzduit-o pe Coco până-n ultima clipă a vieţii, fiind locul de unde pleca în fiecare zi spre celebrul atelier din care făcuse un refugiu al gândurilor, al inspiraţiei şi al prieteniei. În fiecare dimineaţă telefona pentru a-şi anunţa sosirea şi pentru a le oferi angajatelor sale răgazul de a împrăștia în interior mireasma „Chanel No. 5”, parfum ce-i poartă numărul norocos, după cum îi prezisese o ghicitoare. În promenada pe Rue Cambon, la numărul 31 vei găsi un imobil cu trei etaje, despre al cărui acoperiş se spune că oferă una dintre cele mai frumoase panorame asupra Parisului. Transformat în sediu în anul 1921, imobilul este conceput astfel încât la parter cei care caută un stil atemporal să se bucure de magazin, iar nivelurile superioare, ce găzduiesc cabinele destinate sesiunilor de haute couture, apartamentul lui Coco şi atelierul, să ducă spre inima casei care a redefinit eleganţa. Legătura între etaje este asigurată de scările de culoare bej, de-a lungul cărora sunt dispuse oglinzi. Acestea au fost proiectate în așa fel încât să-i ofere creatoarei posibilitatea de a vedea reacţiile celor care participau la prezentări, dar şi desfăşurarea activităţii la fiecare nivel.
Coco ura uşile, pe care le-a înlocuit cu paravane chinezeşti din secolul al XVIII-lea, în nuanțe de roşu de Burgundia și decorate cu camelii, florile preferate ale creatoarei. A plasat aceste paravane la intrare, în speranţa că la vederea lor oaspeţii vor uita să plece. Creatoarea detesta singurătatea, acesta fiind şi motivul pentru care alegea bibelourile, printre care şi doi cai chinezeşti auriţi, în pereche.
Lumina este oferită de un candelabru ce datează din secolul al XVIII-lea, pe care Coco Chanel l-a personalizat gravându-şi iniţialele şi cifra 5 pe cristale. Odată, pe când Coco se delecta cu vizita lui Hubert de Givenchy, marele couturier a găsit un cristal căzut de la somptuoasa piesă. Ştiind despre credinţa creatoarei în simboluri, acesta a pus cu delicateţe cristalul în gura unei broaşte chinezeşti suflate cu aur, despre care însă Chanel spunea că este realizată în întregime din preţiosul metal.
Coco îşi primea oaspeţii sau acorda interviuri stând pe o canapea din piele întoarsă de culoare bej, nuanţa preferată de aceasta, însă neobişnuită ca și culoare pentru mobilier în perioada interbelică. Fiind o piesă foarte dragă ei, creatoarea era foarte selectivă cu privire la cei care se puteau așeza pe canapea.
Decorul încăperii este evidenţiat de o oglindă în stil francez, piesă ce datează de la sfârşitul secolului al XVII-lea–începutul secolului al XVIII-lea. Forma acestei oglinzi a fost folosită de Coco pentru designul dopului sticlei celui mai bine vândut parfum al său, faimosul „Chanel No. 5”.
Masa din salon este susţinută de un picior în formă de mănunchi de spice de grâu, simbolizând prosperitatea. Nu numai semnificaţia îi conferă o valoare spirituală, ci mai ales faptul că acest mănunchi a fost pictat de prietenul creatoarei, marele artist Salvador Dali. Și acesta nu este singurul semn al prieteniei pe care mari artişti i-au arătat-o creatoarei, în casă găsindu-se şi o mână aurie pe care Alberto Giacometti a sculptat-o special pentru ea.
Fascinată de stele şi constelaţii, care ulterior au inspirat colecţiile de bijuterii ale casei, Coco încerca să-şi citească viitorul într-un bol de cristal. Înclinația către astrologie se reflectă şi în colecţia de figurine reprezentând leul, semnul său zodiacal. Între aceste animale feroce se ascunde însă o micuţă colivie preţioasă, ce a inspirat campania publicitară din anul 1992, a cărei protagonistă a fost Vanessa Paradis.
Se pare că marea creatoare credea în simbolistica proprie oricărei credinţe, ştiinţe sau religii, între obiectele mistice din apartament vizitatorii putând admira şi o icoană rusească străveche oferită în dar de prietenul său, Igor Stravinsky.
Printre toate aceste obiecte puternic încărcate cu simboluri se regăsesc şi câteva dintre darurile oferite creatoarei de către ducele de Westminster, una dintre marile sale iubiri. Fumătoare împătimită, Coco îşi păstra ţigaretele în cutii realizate din aur şi argint, în formă de octogon şi gravate cu iniţialele ducelui de la care le-a primit în dar.
Apartamentul Chanel păstrează acelaşi decor de la moartea creatoarei, în 10 ianuarie 1971, doar două dintre piesele prezente astăzi fiind introduse ulterior. Este vorba despre un fotoliu semnat Chevigny, pe care Coco a fost fotografiată de Horst şi pe care Karl Lagerfeld l-a achiziţionat în urma unei licitaţii organizate la Monte Carlo în anii ‘80 şi despre scaunul pe care creatoarea stătea la sesiunile de fitting desfășurate fie în studioul său, fie în salonul haute couture, pentru a putea vedea mai bine finisajul tivurilor.
Astăzi, apartamentul în care Coco Chanel îşi primea oaspeţii în baza unei simple invitaţii venite din partea sa este folosit pentru interviuri, şedinţe foto sau pentru clienţii haute couture.
