Bella Santiago este genul de artist care nu poate fi înțeles doar prin vocea sau muzica sa, ci mai degrabă prin experiențele prin care a trecut de-a lungul timpului și care au format-o ca om. De la o copilărie marcată de lipsuri și dor, la curajul de a o lua de la capăt într-o țară străină, parcursul ei este despre identitate, adaptare și puterea de a transforma vulnerabilitatea în forță. Astăzi, între scenă și viața de familie, între rădăcini și alegeri asumate, Bella își spune povestea fără artificii. Despre ce înseamnă să-ți construiești un „acasă”, despre cum să rămâi fidel visului tău și să găsești, în cele din urmă, locul în care ești văzut și acceptat așa cum ești ne-a povestit chiar artista într-un interviu de excepție.
Ai început să cânți la o vârstă foarte fragedă și într-un context de viață deloc ușor. Ce îți amintești cel mai clar din copilăria ta și cum te-a format acel început?
Îmi amintesc perfect ziua când am mers la mall și am văzut o cântăreață pe scenă. Am întins mâna spre ea și i-am spus mamei: „Într-o zi, eu voi fi ca ea”.
Muzica a fost refugiul meu, primul meu limbaj al bucuriei și al speranței. Acel început m-a învățat să fiu puternică, recunoscătoare și să transform fiecare clipă, oricât de grea, într-un motiv de a merge mai departe.
Ai crescut departe de părinți, lângă bunica ta. Ce înseamnă astăzi pentru tine ideea de familie?
Familia nu este doar despre sânge, ci despre cei care aleg să stea lângă tine și te susțin necondiționat. Bunica și bunicul meu au fost fundamentul meu, iar datorită lor am învățat ce înseamnă iubirea adevărată și sprijinul neclintit.
Ai plecat din Filipine și ai muncit în mai multe țări înainte să ajungi în România. Care a fost momentul în care ai simțit pentru prima dată că „drumul tău” chiar are sens?
Când am realizat că vocea mea poate ajunge la inimile oamenilor și poveștile mele pot inspira, am simțit că toate eforturile, toate sacrificiile aveau un rost. Acel moment a fost ca un fel de „aha!” care mi-a confirmat că tot drumul merita parcurs.
România nu era „acasă” pentru tine la început. Când ai simțit că nu mai ești doar „o străină”, ci că aparții acestui loc?
Când oamenii m-au primit cu inimile deschise, când am început să înțeleg limba și obiceiurile lor și mai ales când am simțit iubirea familiei mele de aici – soțul meu, familia lui și prietenii –, am realizat că aici pot să cresc, să creez și să fiu cu adevărat eu.
Și, sincer, când am descoperit că aici nu trebuie să ai pielea albă ca să fii considerată frumoasă… am știut că m-am așezat la locul potrivit! (Zâmbește – n.red.)
Ai spus de multe ori că muzica te-a salvat. De ce crezi că ai avut nevoie să fii salvată?
Muzica mi-a dat puterea să merg mai departe, să transform durerea în ceva frumos și, în același timp, să câștig bani pentru a o ajuta pe mama. Voiam să avem o casă, să nu mai mâncăm doar orez cu sare, ci să putem savura o masă decentă, ca orice altă familie.
„X Factor” ți-a schimbat viața peste noapte. Ce ai pierdut în acel moment și ce ai câștigat?
Nu simt că am pierdut ceva. Am câștigat libertatea de a-mi urma visul, de a fi auzită și de a inspira prin muzică. Am câștigat oameni care mă apreciază și mă iubesc, oameni care au crezut în mine și în vocea mea. Libertatea, recunoașterea și dragostea fanilor nu se pot compara cu nimic altceva.
Ești percepută ca o voce puternică, dar și ca un om sensibil. Cum se împacă vulnerabilitatea cu forța în viața ta de zi cu zi?
Vulnerabilitatea și forța se completează perfect. Să simți profund și să arăți emoții nu te face slab; dimpotrivă, este cea mai autentică formă de putere.
Ai construit o familie aici, în România, și ți-ai adus și fiica aproape de tine. Cum s-a schimbat relația voastră în momentul în care ați început să trăiți împreună?
Am recuperat timpul pierdut și am creat o legătură profundă, construită pe iubire și prezență reală în fiecare zi. Acum suntem mai aproape ca niciodată și fiecare moment petrecut împreună este o sărbătoare.
Fiica ta s-a adaptat uimitor în România. Ce ai învățat de la ea despre ambiție și adaptare?
Am învățat că determinarea nu cunoaște limite. Ea mi-a arătat că, dacă ai curajul să te adaptezi și să muncești din greu, poți atinge excelența, chiar și într-un context complet nou.
Ai trecut prin competiții, respingeri și momente dificile înainte de succes. A existat un moment în care ai fost aproape să renunți definitiv?
Au fost momente grele și respingeri, dar am ales mereu să continui și să fiu puternică. Nici măcar o secundă nu m-am gândit să renunț definitiv. Dacă mai pot să cânt și să dau 100%, voi continua să lupt pentru visul meu.
Ce înseamnă „acasă” pentru tine astăzi: un loc, o persoană sau o stare?
„Acasă” este liniștea, starea în care sunt iubită, acceptată și împăcată cu mine însămi. Este locul unde mă simt relaxată și întreagă.
Ce surprize le pregătești fanilor în următoarea perioadă?
Lucrez la piese noi, pline de emoție. Abia aștept să împărtășesc fanilor poveștile mele de viață prin fiecare notă și să descopere o altă versiune a mea, mai autentică, mai personală și, poate, puțin mai nebună! (Râde – n.red.)
