Acum un secol, Ettore Bugatti și-a propus să creeze un automobil fără precedent – mai rapid, mai elegant și mai luxos decât contemporanii săi, conceput ca o expresie a ceea ce putea deveni automobilul atunci când priceperea inginerească, rafinamentul și măiestria fără compromisuri se combinau. Rezultatul a fost BUGATTI Type 41 ROYALE.
Legenda modelului ROYALE a început chiar înainte ca faimosul său nume să fie complet stabilit. În iunie 1926, reportajele britanice contemporane au descris mașina încă misterioasă ca fiind deja cunoscută printre cei care o întâlniseră drept „BUGATTI-ul de Aur” – un nume potrivit de evocator pentru un automobil a cărui ambiție și prezență păreau aproape incomparabile.

Când a fost prezentat în 1926, ROYALE a fost cel mai mare și mai ambițios automobil construit vreodată de BUGATTI. Măsura peste șase metri lungime, cu un ampatament de aproximativ 4,3 metri și, în versiunea de serie, era propulsat de un motor cu opt cilindri în linie de 12,8 litri, care producea aproximativ 300 CP. Era destinat celei mai distinse clientele imaginabile – un automobil demn de împărați, regi și regine.
În cele din urmă, au fost construite doar șase exemplare, fiecare fiind complet unic, având propria caroserie și caracter individual. Un secol mai târziu, acestea rămân expresii durabile ale determinării lui Ettore Bugatti de a crea un automobil care să nu răspundă niciunei convenții, ci propriei sale viziuni.
Primul prototip ROYALE a mers chiar mai departe, depășind specificațiile deja monumentale ale mașinilor care au urmat. Motorul său cu opt cilindri în linie avea o capacitate cilindrică de aproximativ 14,7 litri, înainte ca arhitectura definitivă ROYALE să se stabilească la 12,8 litri. Sub capota imensă se afla genul de inginerie care reflecta ambiția incomparabilă a lui Ettore, cu un mecanism de supape avansat și lubrifiere cu carter uscat printre caracteristicile unui motor conceput să deplaseze o mașină care cântărește în jur de 3,5 tone cu o autoritate remarcabilă. BUGATTI înregistrează un plafon maxim de până la 200 km/h – o viteză uimitoare pentru un automobil de o asemenea anvergură în epoca sa.

Proporțiile sale au oferit o bază pentru unele dintre cele mai bune construcții de caroserii ale perioadei, cu caroserii provenite de la BUGATTI și de la case celebre precum Weymann, Kellner, Weinberger, Binder și Park Ward. Conceptul mecanic a fost comun, dar modul în care fiecare ROYALE a prins contur a fost lăsat la latitudinea constructorului său de caroserii și, în unele cazuri, a proprietarului său.
Puține modele ROYALE întruchipează această evoluție mai clar decât automobilul care a devenit Coupé Napoléon. De-a lungul existenței sale, același prototip a purtat mai multe caroserii diferite. Printre acestea se număra o elegantă caroserie cu chiulasă fixă realizată de Weymann, care a fost distrusă într-un accident grav la începutul anilor 1930. Ceea ce a devenit ulterior a fost nimic altceva decât o capodoperă a designului auto, deoarece Jean Bugatti a intervenit pentru a modela mașina în magnificul Coupé Napoléon – forma în care este cunoscută și astăzi.
Scara sa impunătoare a fost contrabalansată de o puritate și o sofisticare caracteristice filosofiei de design emergente a lui Jean. Un acoperiș vitrat scălda habitaclul din spate în lumină, în timp ce șoferul stătea separat în față. Coupé Napoléon a devenit automobilul propriu al lui Ettore Bugatti și se află acum în cadrul Musée National de l’Automobile – Collection Schlumpf din Mulhouse. De asemenea, reprezintă o expresie timpurie a relației creative extraordinare dintre Ettore și Jean, un tată cu o determinare impunătoare și un fiu care definește din ce în ce mai mult limbajul estetic din spatele unora dintre cele mai admirate creații BUGATTI din toate timpurile.

Niciun exemplar nu era la fel, așa cum demonstrează modelul ROYALE deținut de Armand Esders. Industriașul textil parizian a devenit primul client privat pentru un ROYALE, comandând șasiul 41111 cu o caroserie roadster elegantă, proiectată de Jean Bugatti. Esders intenționa să-și folosească automobilul doar în timpul zilei, așa că farurile au fost considerate inutile și au fost omise cu totul.
În stilul chintesențial BUGATTI, cererea funcțională a clientului a fost transformată de puterea designului pentru a produce o eleganță sporită. Cu aproape un secol înainte de BUGATTI Sur Mesure și Programme Solitaire, ROYALE a demonstrat instinctul mărcii de a adapta fiecare comandă la gusturile și personalitatea custozilor săi.
Chiar și cele mai mici detalii reflectau amploarea viziunii lui Ettore. În 1932, acesta i-a comandat lui Breguet crearea unei serii de nouă cronografe mecanice destinate centrului volanelor ROYALE. Gravate cu inscripția „Spécial pour BUGATTI”, instrumentele combinau un cronograf, un tahometru și o rezervă de putere de opt zile – o întâlnire rafinată între ingineria auto și haute orologerie cu mult înainte ca astfel de parteneriate să devină parte a lumii luxului contemporan.
În ciuda măreției sale, ROYALE a apărut exact în momentul economic nepotrivit. Criza financiară globală a redus cererea pentru un model rezervat unei clientele aproape imposibil de exclusiviste, iar BUGATTI a produs în cele din urmă șase exemplare în loc de seria mai mare pe care o imaginase Ettore. Totuși, ceea ce s-a dovedit a fi o provocare comercială în această perioadă nu a făcut decât să amplifice statutul ulterior al ROYALE ca una dintre cele mai rare și mai râvnite capodopere auto create vreodată. Acest lucru a fost demonstrat spectaculos în noiembrie 1987, când ROYALE cu caroserie Kellner a fost oferit de Christie’s la Royal Albert Hall din Londra și vândut pentru 5,5 milioane de lire sterline, stabilind un record mondial pentru un automobil la licitație la acea vreme – la mai mult de o jumătate de secol după ce Ettore a conceput pentru prima dată Type 41.

BUGATTI a marcat recent centenarul începutului poveștii modelului ROYALE. În timpul Festivalului Bugatti din septembrie 2026, trei dintre cele șase modele ROYALE s-au reunit la sediul mărcii, pentru ca clienții, colecționarii și entuziaștii BUGATTI din întreaga lume să le poată admira. Alături de Coupé Napoléon, cunoscut și astăzi cu afecțiune sub numele de „Coupé du Patron”, s-au aflat alte două modele ROYALE, fiecare cu o poveste proprie.
ROYALE-ul cu caroserie Binder, produs de Autostadt, a început ca roadster-ul lui Armand Esders, înainte ca Henri Binder să-l transforme într-un Coupé de Ville blindat, silueta sa fiind un ecou discret al Coupé Napoleon. Limuzina Park Ward, în schimb, a fost livrată în 1933 unui client britanic. Sub caroseria închisă se află motorul cu opt cilindri în linie, derivat din aviație, al modelului ROYALE. Totuși, de la volanul din nuc la butoanele din os de balenă, toate trei au aceleași detalii caracteristice – iar pe fiecare radiator se află elefantul sculptat de fratele lui Ettore, Rembrandt.
Un secol mai târziu, principiile care au modelat ROYALE încă ghidează abordarea BUGATTI în crearea de automobile de neegalat. De la VEYRON și CHIRON¹ la TOURBILLON², căutarea performanței continuă alături de o atenție la fel de riguroasă la design și măiestrie – celebrând emoția pe care o poate inspira un automobil.

„ROYALE ne spune probabil mai multe despre Ettore Bugatti decât aproape orice alt automobil creat de el. În spatele său exista o încredere reală; convingerea că dimensiunea poate încă să posede eleganță, că puterea imensă poate fi rafinată și că ingineria, arta și o notă cu adevărat umană nu ar trebui niciodată separate. Astăzi, aceste povești ne permit să vedem dincolo de automobilul în sine și să înțelegem oamenii, imaginația și ambiția fără compromisuri care l-au adus la viață. De aceea, ROYALE rămâne o parte atât de importantă a moștenirii vii a BUGATTI și una care va fi prețuită pentru nenumărate generații viitoare”, a declarat Luigi Galli, Expert în Patrimoniu și Certificare la BUGATTI.