Dincolo de pasiunea vocii, artistul Natalia Gordienko impresionează prin propriul său ritm trasat de versatilitate, căldură și dăruire. Dincolo de pasiunea vocii, omul Natalia Gordienko impresionează printr-un ritm al sufletului trasat de inocență, modestie și tenacitate, pentru că armonia unei voci ar rămâne sterilă fără emoția autentică a unui spirit cu adevărat melodios.
Cine își dorește s-o cunoască pe Natalia Gordienko are în față frumoasa descoperire a unui artist surprinzător, un entertainer eclectic ce încântă cu aceeași dăruire indiferent de gen sau limbă de interpretare. Cum te-a definit ca artist această capacitate de a explora orice gen muzical, de la folclor la jazz?
Sunt născută în zodia Săgetătorului și am multe din caracteristicile zodiei: sunt o persoană activă, pozitivă, optimistă și permanent în căutarea unor emoții și sentimente. Eu mă denumesc un fel de „exploratory of life”. Prin tot ce fac încerc să deschid noi perspective în viața mea, să provoc situații, să învăț lucruri noi despre oameni, lume și muzică. Din acest motiv, pentru mine este firesc ca un artist să fie polivalent și să cânte și jazz, dar și folclor. În muzică, artă, tot timpul trebuie să încerci ceva nou, să combini stiluri muzicale, să experimentezi. Din punctul meu de vedere, nu poți să cânți corect și să te numești artist până nu descoperi muzica clasică, sau nu știi începuturile muzicii pop, sau nu știi tradiții populare – înseamnă că nu ai baza, nu ai esența muzicii. Cunoscând tradițiile și muzica clasică, și la nivel spiritual ești mai bogat; eu am lansat un album complet de muzică populară reorchestrată modern, tocmai ca să fie accesibilă muzica populară și publicului tânăr. Sunt un om căruia îi plac baladele, dar și muzica ritmată sau rock-ul. Un artist profesionist e normal să știe să cânte orice gen muzical. La rândul meu, admir artiștii care știu să combine stiluri diferite și care transmit emoție pură.
Și totuși, cine este Natalia Gordienko? Dacă ar fi să te descrii prin câteva din propriile versuri, care ar fi acelea care îți captează cel mai fidel personalitatea?
Sunt o luptătoare care nu se teme de nimic, orice lovitură mă face să merg mai departe, pentru că viața m-a pus în situații-limită și, cumva, sunt călită. Și atunci când sunt jos, mă ridic și găsesc resurse nebănuite în orice situație. Sunt NATALIA care poartă, din când în când, ochelarii roz ai optimistului, care mă fac să trec mai ușor peste orice. Probabil de aceea am ales și muzica, să împărtășesc publicului parte din sufletul meu. Am fost educată de bunica și mama ca o persoană responsabilă și serioasă, o femeie puternică, însă sunt mândră că mi-am păstrat și copilul din mine, care primește cu plăcere toate bucuriile vieții, care se bucură cu inocență de primul fulg de nea al iernii, de imaginea unui cuplu de bătrânei care se sărută în parc, de o floare…
Oamenii care mă cunosc știu că am trecut prin momente tragice în viață, mult prea devreme, și m-am maturizat când alți tineri erau la vârsta primului sărut, așa că versul care mă caracterizează este „I Will Survive”, din piesa Gloriei Gaynor. Ca o coincidență, aceasta este și prima piesă cântată la un concurs muzical, la 14 ani. Iar ca personaj, cred că semăn cu Ioana d’Arc.
În oglindă, ce versuri sau ritmuri ți-ar plăcea să atingă cel mai puternic inima publicului?
Dacă aș avea puterea să influențez publicul, aș face ca muzica însuflețită de mesaj, profundă, care spune ceva, să ajungă la urechile lui. Trăim într-o lume prea pe „fast forward”, iar lucrurile și valorile care contează cu adevărat se pierd; din păcate, multe piese muzicale și, implicit, artiști se pierd pentru că nu sunt suficient de comerciali pentru piața muzicală, radiouri, promovare.
Ai ales să crești ca artist preluând cea mai dificilă cărare, singura care poate dărâma un spirit și care poate arunca o voce în cea mai traumatizantă deziluzie, mai exact cea a concursurilor de interpretare, pe care le-ai cucerit încă de la vârsta de 14 ani. Povestește-ne despre experiența de a-ți modela talentul și de a-ți întări caracterul sub această presiune.
Eu provin dintr-o familie simplă, de arhitecți, care nu avea resursele financiare pentru achiziționarea unor piese sau pentru promovare, iar ca să ajungi un nume, trebuie să ai o condiție financiară bună. Eu nu am avut această posibilitate, de aceea mă consider un fel de „self-made woman”. Singura soluție ca să îmi depășesc condiția a fost să particip la aceste concursuri muzicale. Eu am fost educată de bunica, ea m-a îndrumat către muzică, m-a dus la lecții de pian și voce, iar la primul concurs a mers cu mine. Glumind, pot spune că bunica a fost producătorul meu muzical – mergea cu mine la concursurile de profil, la orele de canto, era și este cel mai dur critic al meu, persoana care mă ține cu picioarele pe pământ, mânată doar de iubirea necondiționată pe care mi-o poartă. Primul concurs l-am avut la 13 – 14 ani, concurs național pe care l-am și câștigat. Cred că în acest moment am peste 23 de diplome și trofee câștigate la concursuri muzicale. Cu atât mai mândră și onorată m-am simțit când am fost decorată cu titlul de „Artist Deosebit al Republicii Moldova”. La vârsta de 18 ani, am primit invitația să particip la Eurovision alături de Arsenium, fostul component O-Zone. Pentru mine, acea participare a fost o etapă importantă de viață, din care am învățat multe și pe care îmi doresc să o retrăiesc ca artist solo.
Participarea la concursurile muzicale mi-a modelat caracterul. În carieră sunt foarte serioasă, organizată, cer mult de la oamenii cu care lucrez, pentru că în primul rând cer mult de la mine. Încerc să îmi organizez cât mai bine timpul, pentru că „time is money”. De aceea încerc să nu întârzii niciodată și nu înțeleg artiștii care fac asta.
Cum a fost evoluția unui artist alert, receptiv, avid de inspirație, într-o continuă metamorfoză sub provocările unor scene internaționale, fiecare având energia, suflul și așteptările sale?
Întotdeauna încerc să învăț ceva nou și să preiau, de la oameni cu care mă intersectez, păreri, idei, întâmplări, lucruri interesante. La începutul carierei, m-au influențat foarte mult Lara Fabian, Whitney Houston sau Sting. Mă uitam la concertele lor și învățam: cum interacționează cu publicul, care este chimia de pe scenă cu restul muzicienilor, tehnica vocală… Și acum când interacționez cu artiști din alte zone mă uit la ei, încerc să găsesc acel ceva din muzica lor, motive populare, tehnica vocală.
Show-urile avute m-au făcut să am experiențe multiculturale și să cânt în română, engleză, rusă, ucraineană. Mentalitățile și stilurile diferite din țările în care am avut concerte sau am călătorit m-au făcut să fiu și mai adaptabilă la nivel personal.
Convingând scene sau jurii și ascultându-ți fanii, care a fost momentul cel mai „empowering”, care ți-a oferit cea mai puternică motivație în parcursul tău ca artist?
Cel mai tragic moment al vieții mele a fost moartea mamei, care s-a întâmplat când aveam 18 ani. 18 ani este exact vârsta la care descoperi viața, începi să te bucuri de ea, iar eu m-am maturizat brusc, într-o zi. Uitându-mă în trecut și comparând cu alte persoane de vârsta mea, înțeleg că momentul de la 18 ani m-a făcut să fiu mai matură și să depășesc niște situații mult mai ușor. Eu cred în Dumnezeu și știu că mama este acolo și se uită la mine, și vreau să fie mândră de mine. M-a făcut și să fiu foarte bătăioasă și să îmi doresc să fiu un artist complet, pentru că ea și-a dorit asta pentru mine.
Cum vezi cheia de a rămâne o persoană cu picioarele pe pământ și cum ți-a schimbat statutul de celebritate percepția despre lux?
Oamenii dragi și apropiați mie sunt și foarte sinceri, iar dacă zbor prea sus, ei îmi spun că trebuie să revin cu picioarele pe pământ. Viața de artist, interacțiunea cu oameni noi din mediul muzical, concursurile muzicale m-au schimbat pentru că există anumite standarde. Ești un exemplu pentru public și nu poți să apari în fața lui, din respect, nearanjat, însă luxul sau lucrurile scumpe nu sunt repere pentru mine și nu îmi conduc viața. Recunosc, am devenit mai pretențioasă la mâncare, la restaurantele la care merg și prefer să cumpăr o rochie de calitate și mai scumpă, decât alte zece mai ieftine. Sunt datoare în fața publicului, dar și pentru mine, să arăt și să mă prezint la cel mai înalt nivel. În concerte sunt obișnuită să stau într-un hotel de două stele sau într-unul de cinci și să mănânc sandvișuri la benzinărie sau la un restaurant de lux. Încerc să mențin un echilibru în tot ce fac și să-mi păstrez simțul realității și valorile reale.
În ce branduri de lux, din orice domeniu, te regăsești?
Ca vestimentație, îmi plac creațiile Valentino, pe care le accesorizez cu încălțăminte și genți Chanel. Ca bijuterii, sunt fan Chopard. Sunt activă și, fiind tot timpul în mișcare, îmi plac mașinile sport, de viteză. Preferatele mele sunt Lamborghini sau Ferrari.
Ce loc dintre cele vizitate a rămas cel mai apropiat sufletului tău și ce destinație ai dori să descoperi pe viitor?
Orașele de suflet sunt Viena și Paris. Parisul, căruia eu îi spun „orașul sărbătoare”, mă face să zâmbesc și la câteva zile după ce mă despart de el; are un „vibe” pozitiv care mă binedispune. Iar Viena pentru mine înseamnă relaxare, armonie, eleganță. Mă pot plimba la nesfârșit pe străzile cochete și elegante.
Ca destinații noi, mi-ar plăcea să merg în safari în Africa și să descopăr „wild life”-ul, să interacționez cu băștinașii. Foarte interesant și provocator mi se pare și un „road trip” în America, însoțită de prieteni.
Sunt un om impulsiv și în trei ore pot fi gata să iau primul avion către o destinație necunoscută, dacă este cu persoanele dragi.
Cu ce proiecte ne va surprinde Natalia Gordienko pe viitor?
E o zicală în care cred: Dumnezeu știe cel mai bine proiectele tale…
Toamna a început foarte frumos pentru mine – am lansat piesa „Habibi” feat. Mohombi, producție Fly Records, iar acum suntem foarte activi pe partea de promovare în România, Rusia și fostele țări CSI. „Habibi” este o piesă optimistă și veselă, care îți dă un tonus pozitiv. Eu am mare încredere în ea!
Tot din toamnă sunt studentă, „boboacă”, la a doua facultate – specializarea limbi străine, franceză – engleză, în cadrul Universității de Stat. De puțin timp sunt director general la cel mai mare post de radio din Republica Moldova. E ceva nou pentru mine, dar m-am implicat total pentru că îmi doresc să fie totul la cel mai înalt nivel. Până la finalul anului voi lansa și propria emisiune radio de divertisment, cu invitați, concursuri, bancuri, povești de viață, sfaturi de la bunica…
Interviu realizat de: Diana Șerpoianu
Foto: Rudenco Diana
Make-up & Hair: Ketrushka Katerina
