Comorile din Kashmir

Dacă se întâmplă să ne descurajăm în fața speranței în roadele unui pământ sterp, pashmina și shahtoosh ne amintesc cum, chiar și sub pustietatea aruncată de cel mai aprig frig, bogăția locului sălășluiește adesea în îndemânarea ca tribut înaintea tradițiilor. 

Pashmina-4e3e3e35612f3_hires

Pashmina

Exuberanța onduleurilor motivului paisley stingea, după mai bine de șapte decenii, entuziasmul elitei franceze pentru șalurile care, în ciuda unei aprecieri cu care le onorase înaintea ei Marie Antoinette, vor inspira un fenomen sub impresia colecției Împărătesei Joséphine.

Șalul ce va trezi afinitatea alesei lui Napoleon completa prada de război a Campaniei din Egipt, iar mergând pe urmele ţesăturii, o vedem ca dar diplomatic al Imperiului Mogul, curtoazie menită ca mesager al artei curate de conducătorii regiunii Kashmir. 

Supuse unor acorduri ce prevedeau ca maharajahul să fie singurul îndreptăţit asupra lor, regiunea reprezenta unicul loc în care aceste şaluri puteau fi ţesute, consecință a reglementării patronajului exercitat de către împăraţii moguli asupra meşteşugului. Protecția se clădea pe invitația conducătorului Kashmirului, Zain-ul-Abidin, de a pune bazele acestui meşteșug pe meleagurile natale cu sprijinul ţesătorilor din Turkestan, în secolul al XV-lea.

Și totuși, Campania din Egipt nu reprezenta prima întâlnire a lumii occidentale cu această țesătură care, adusă în Europa de către Marco Polo, va completa o cronică a periplului trăit de marele explorator, evocând grotele găsite în Mongolia, cu picturi rupestre reprezentând capre crescute de fermieri. Îndeletnicire, încă din anul 3000 î.Hr., în rândul comunităților din jurul deșertului Gobi, țesătura amintită chiar şi în poemul epic sanscrit „Mahabharata” primea o profundă pietate din partea crescătorilor nepalezi, ce o vor rezerva monarhilor, de altfel însăși denumirea de „pashm” desemnând lâna destinată regilor. 

tibetan_antelope-1920x1080

Provenind de la aceeași specie, pashmina se deosebeşte de lâna de caşmir care, captând firele ceva mai robuste ce protejează spatele şi membrele animalului, poate atinge în cel mai fericit caz un diametru de 19 microni.

Dacă unei capre de Kashmir îi trebuie patru ani pentru a oferi materialul necesar unui pulover, un şal este realizat din lâna obţinută de la trei animale. 

Îngrijirea caprelor de Kashmir în vederea prelucrării lânii necesită răbdare, capra schimbându-și părul de-abia după ce trece de vârsta de doi ani, în unele cazuri chiar şi după patru ani. Obținute exclusiv din zona gâtului şi a burţii animalului, nepermițând prelucrarea automată, firele sunt colectate din luna martie până în luna mai, acesta fiind sezonul de năpârlire. Odată separate manual de stratul protector, în cel mai optimist caz, prin pieptănare, țesătorii pot conta pe 30% din recoltă, fiecare animal oferind între 80 şi 115 grame de lână. 

Între tonurile naturale de gri, maro şi alb, ultimul se distinge pentru uşurinţa cu care poate fi vopsit, eleganța și manevrabilitatea impunând firele lungi drept cele mai apreciate. 

Dovedind cea mai bună termoconductibilitate din lume, lâna pashm îşi datorează calităţile deosebite adaptării caprei de Kashmir la altitudinea de 4.000 metri, la un relief arid şi un climat vitreg, cu ierni extreme ce ating chiar și minus 40 de grade Celsius. 

Impresionând prin delicatețea dată de un diametru al firelor de doar 12 – 14 microni, pashmina devine din ce în ce mai fină prin purtare. 

pashminastory_loom

Shahtoosh

Încântată până la adorație de șalul ce-i va îndulci, ca marcă personală, senzualitatea neîmblânzită, Joséphine va avea surpriza ca noi expediții napoleoniene să-i aducă, drept alternativă pentru colecția de pashmina, o țesătură intrigantă prin delicatețea în care ascundea aceleași uluitoare calități cu care o cucerise lâna de cașmir. 

Și tot spre spiritualitatea meleagurilor de după fortăreața himalayană ne poartă shahtoosh, țesătura pe care afinitatea lui Mirza Muhammad Haidar Dughlat, conducătorul regiunii Kashmir între 1540 – 1551, a înălțat-o ca bogăție a pământurilor peste care domnea. O tradiție a Kashmirului încă din secolul al III-lea î.Hr., „regele lânii”, așa cum îi poate fi tradusă denumirea din limba persană, va cultiva timp de mai bine de patru secole un tezaur exclusiv al capitalei Srinagar.

Lăudat în scrierile chinezeşti, onorând de peste un mileniu datina darurilor de nuntă în India, shahtoosh captează atingerea lânii provenite de la antilopa tibetană (Pantholops hodgsonii). Stăpână peste habitatul extrem, regăsit pe platoul tibetan la o altitudine de 5.000 metri, chiru, așa cum e cunoscută antilopa în comunitățile locului, se pierde între stânci grație unui colorit bej, maro-roşcat sau gri, petele albe oferind însă lâna cel mai înalt evaluată.

Interesant este că excepționala finețe din mângâierea unor fibre obținute la dimensiuni cuprinse între 9 şi 11 microni permite ca șalul să fie trecut printr-o verighetă.

Chiar dacă lâna poate fi recoltată prin tradiții blânde precum prinderea, tunderea și lăsarea antilopelor în libertate, o țesătură ce uimește, în ciuda anvergurii, printr-o greutate de doar 350 grame atrage prin practici precum braconajul sau vânătoarea de subzistență sacrificarea a trei animale pentru un singur șal, ameninţarea speciei cu dispariţia determinând, în anul 1975, includerea sa sub protecţia oferită de Convenţia CITES. 

 

 

Cosmopolit Residence