Când Giorgio Armani a murit pe 4 septembrie, la vârsta de 91 de ani, lumea a pierdut o figură legendară a modei. Un couturier talentat, dar și un om de afaceri iscusit, Armani și-a lăsat o amprentă profundă asupra industriei de modă, redefinind atât garderoba masculină cât și pe cea feminină, și creând un imperiu care în prezent include nu numai diverse linii vestimentare, ci și cosmetice și obiecte de lifestyle.
Începuturile carierei în modă
Giorgio Armani s-a născut în Piacenza, un oraș din nordul Italiei, pe 11 iulie 1934. În adolescență, a început să studieze medicina, însă și-a întrerupt studiile pentru a se înrola în armată. În 1957, s-a angajat ca vânzător la magazinul La Rinascente, un department store de lux din Milano. Acolo a învățat ce tipuri de materiale preferau clienții și care erau cele mai bune fabrici de textile de unde acestea puteau fi comandate. La Rinascente a fost locul în care Armani a luat pentru prima dată contact cu industria modei. La scurt timp după, a ajuns să lucreze pentru couturierul Nino Cerrutti. Deși fusese angajat pentru experiența sa pe partea de manufactură, curând a ajuns să ajute la crearea colecțiilor de menswear.
În 1966, Armani l-a cunoscut pe Sergio Galeotti, care pe atunci lucra ca ucenic de arhitect. Cei doi au dezvoltat o relație personală, dar și una profesională. Acesta l-a încurajat pe Armani să deschidă împreună o afacere, lucru pe care l-au și făcut, cu banii obținuți din vânzarea Volkswagen-ului lui Galeotti. În 1973, au deschis un birou de design în Milano. Giorgio se ocupa de partea creativă, în timp ce Sergio era responsabil pentru partea de business. Studioul le-a permis să aibă colaborări cu diverse branduri de modă, precum Allegri, Bagutta, Sicons, Gibò, Montedoro, sau Tendresse. La scurt timp după, Armani a decis că este momentul să își pună propriul nume pe creațiile sale. Astfel, în 1975, cei doi au fondat brandul Giorgio Armani.
În octombrie 1975, Armani a prezentat prima colecție pe podium în cadrul Milano Fashion Week. Aceasta cuprindea atât look-uri masculine cât și feminine. Colecția era focalizată pe costume bărbătești, pe care Armani le-a reinterpretat pentru a le integra de asemenea în garderoba feminină, în versiuni deconstruite, cu siluete fluide. Prezentarea a venit la pachet cu un parteneriat cu magazinul Barney’s din New York, cu care Armani a semnat un acord de distribuție. Astfel, numele său, care deja începuse să devină cunoscut în moda italiană, avea să ajungă peste ocean.
Succesul internațional
În 1978, Giorgio Armani a avut parte de prima sa expunere la Hollywood, când actrița Diane Keaton a purtat un costum creat de el pentru a-și accepta premiul Oscar. Așa-numitul său „big break” în Hollywood a venit în 1980, când Richard Gere a apărut pe marile ecrane în filmul „American Gigolo” purtând costume Armani. Numele Giorgio Armani apare pe etichetele unor cămăși într-o scenă în care personajul lui Gere își alege ținutele, astfel că toată lumea care își dorea să arate la fel de elegant ca el știa cine i-a creat look-ul din film.
De aici și până la a ateriza pe buzele tuturor a fost un pas rapid. Armani avea să creeze costume pentru peste o sută de alte proiecte de film și televiziune de-a lungul timpului (printre care filmul „The Untouchables” și serialul „Miami Vice”), dar și să îmbrace nenumărate celebrități pentru apariții pe covorul roșu (similar lui Diane Keaton, o altă vedetă care a făcut valuri purtând un costum bărbătesc semnat Giorgio Armani a fost Julia Roberts, când a câștigat Globul de Aur în 1990).
Estetica „Giorgio Armani”
Armani a lăsat o amprentă puternică pe moda anilor ’80. Cunoscut pentru măiestria de a îndulci costumele bărbătești cu elemente împrumutate din garderoba feminină și, totodată, talentul de a infiltra detalii din moda masculină în ținutele pe care le crea pentru femei, Giorgio Armani a devenit un nume sinonim cu eleganța italiană. În timp ce Gianni Versace, singurul designer italian cu care Armani concura pe poziția de top a notorietății internaționale, era cunoscut pentru estetica maximalistă, Giorgio promova o estetică mai sobră, mai sofisticată, dar mereu bazată pe o abordare care sfida regulile clasice. Pentru bărbați, Armani a introdus costumele cu croieli fluide, fără umerii ranforsați care fuseseră standardul până la acea vreme, și cu croieli mai soft, adesea cu tivuri rotunjite. În ceea ce privește garderoba feminină, powersuit-ul a devenit uniforma femeilor de succes în anii ’80, iar Giorgio Armani era un punct de referință pentru croiala costumelor feminine, cărora, prin contrast, le-a adăugat structură prin intermediul umerilor lați. Pe lângă a fi un maestru al costumelor, Armani era de asemenea apreciat pentru rochiile de seară elegante, dar și pentru ținutele de zi pe care le aborda cu aceleași principii ale deconstrucției.
Culorile naturale, adesea desaturate, erau preferatele lui Armani. El este cel care a introdus conceptul de „grej”, un portmanteau pentru gri și bej. „Căutam o nuanță care să fie caldă, dar în același timp să se simtă cosmopolită. Sobră, dar nu evidentă. Iar grejul este fix asta pentru mine: e discret, e sofisticat și e natural. Culorile naturale îmi dau un sentiment profund de liniște și pace, sunt o fundație pe care poți clădi orice”, spunea Armani.
Capitalizând pe succesul liniilor vestimentare feminine și masculine, Giorgio Armani și-a extins compania pentru a include o serie de alte nișe. În 1980, a semnat un contract cu grupul L’Oréal Paris și așa a luat naștere Armani Beauty, o linie de cosmetice care se bucură de un imens succes până în ziua de astăzi. Tot în 1980, a lansat Armani Junior, Emporio Armani și Armani Jeans, linii vestimentare axate pe colecții mai relaxate, mai casual, iar în 1982, a introdus Emporio Underwear, Swimwear și Emporio Accessori.
În 1985, Armani a avut parte de o tragedie în viața personală, când Sergio Galeotti, partenerul său de viață și de business a murit. Cu toate acestea, companiile create de cei doi au continuat să înregistreze un succes răsunător. Armani a rămas mereu dedicat esteticii sale, refuzând să urmeze trendurile momentului, concentrându-se în schimb pe un stil atemporal (un lucru care i-a permis să rămână relevant chiar și când au apărut mari competitori pentru el în industria modei, precum Prada sau Dolce & Gabbana).
A doua parte a carierei
În 1991, Armani s-a extins cu încă un label, AX Armani Exchange, o linie vestimentară focalizată pe haine casual, de zi cu zi, care avea ca public țintă generația tânără. Această mișcare de marketing se alinia cu tendințele momentului, care tindeau către direcții minimaliste, dovedind că deși Armani nu se ghida după trenduri, reușea totuși să țină pasul cu ceea ce publicul își dorea.
Pe partea de high fashion, colecțiile Armani păstrau sofisticarea cu care fanii creațiilor sale erau obișnuiți. Pentru primăvară 1990, a propus un look masculin pe care l-a numit „Il Naturale” – costumele bărbătești au fost recreate cu linii și mai fluide, pantalonii tip sac cu multiple pense păreau că plutesc pe corp, iar cămășile fie nu mai aveau gulere clasice, ci tip șal, fie erau realizate din materiale care cădeau ușor pe corp, precum mătasea. Această estetică ultra relaxată, dar în același timp extrem de elegantă, avea să domine trendurile în moda masculină pentru următorii câțiva ani.
Între 1990 și 1995, compania a crescut notabil, însă Armani, deși a primit numeroase oferte de la investitori, a refuzat vehement să își vândă afacerea. De altfel, a rămas, până la moartea sa, printre extrem de puținii designeri de anvergură mondială care nu a fost absorbit de un conglomerat de lux precum LVMH sau Kering.
În 2005, la vârsta de 70 de ani, Giorgio Armani era nu numai direct implicat în compania sa, ci se pregătea pentru un capitol cu totul nou – moda haute couture. Armani Privé, divizia de modă couture a companiei, a fost lansată în 2005 și a avut un succes răsunător instant. Colecțiile haute couture au servit să demonstreze și mai puternic faptul că Armani era un maestru al eleganței, prin rochiile cu broderii complexe, cu aplicații de cristale sau mărgele și croieli fluide, vaporoase, precum și prin compleurile cu elemente din garderoba masculină trecute printr-o lentilă ultrafemninină.
Armani a luat mereu în considerare nu numai impactul său pe partea creativă a industriei modei, ci și modul în care compania sa influența lumea și mediul. În 2006, după ce modelul Ana Caroline Reston a murit din cauza anorexiei, Giorgio Armani a devenit primul designer care a refuzat să mai lucreze cu modele cu index de masă corporală sub 18, stabilind un standard pentru industria modei, care a favorizat dintotdeauna standarde periculoase de imagine corporală. În 2016, compania Armani a încetat să mai folosească blană natural, iar în 2019, s-a alăturat inițiativei „The Fashion Pact”, un acord al caselor de modă de a susține practici de sustenabilitate.
Pe toată durata carierei sale, Armani s-a dedicat cu trup și suflet modei și companiei pe care a fondat-o. La începutul acestui an, a apărut pe podium alături de modelele sale, la sfârșitul defilării Armani Privé primăvară 2025. Din motive de sănătate, nu a fost prezent fizic la show-urile Armani Menswear primăvară 2026 și Armani Privé toamnă 2026, însă a participat activ la organizarea lor, păstrând legătura cu echipa sa prin telefon. „Perfecționismul și nevoia de a avea mereu scopuri noi de atins este o stare de spirit care aduce o însemnătate profundă vieții”, a declarat cândva Giorgio Armani că este mantra după care se ghidează.
