Comisia Europeană a anunțat pe 14 octombrie 2025 că a amendat trei dintre cele mai importante case de modă — Gucci, Chloé și Loewe — cu un total combinat de 157 milioane de euro pentru practici anticoncurențiale de fixare a prețurilor. Comisia a constatat că firmele au controlat în mod ilegal politicile de preț ale distribuitorilor lor, limitând astfel libertatea consumatorilor și contribuind la creșterea prețurilor.
Potrivit constatărilor Comisiei, mărcile au impus mai multe restricții partenerilor de retail printre care și interdicția de a devia de la prețurile recomandate, plafoane pentru reduceri și perioade de vânzări fixate. Aceste măsuri au limitat libertatea comercianților de a stabili prețuri competitive, afectând concurența loială pe piața internă. Comisia a subliniat că un astfel de comportament dăunează bunăstării consumatorilor, crescând costurile și reducând opțiunile disponibile.
Gucci, parte a grupului Kering, a confirmat că a cooperat cu ancheta în cadrul mecanismului european de clemență. Kering provisionase deja impactul financiar potențial în conturile sale pentru prima jumătate a anului 2025, astfel încât amenda nu va afecta rezultatele interimare publicate. În schimb, Richemont, proprietarul Chloé, și LVMH, concernul care deține Loewe, nu au oferit comentarii imediate la momentul anunțului.
Această acțiune marchează una dintre cele mai importante decizii antitrust din sectorul modei de lux din ultimii ani. Investigațiile privind menținerea prețurilor de revânzare (RPM) sunt adesea complexe, mai ales într-un domeniu în care imaginea de marcă și poziționarea sunt strâns legate de controlul asupra prețurilor. Decizia Comisiei semnalează disponibilitatea acesteia de a sancționa chiar și brandurile premium atunci când sunt încălcate regulile concurenței.
Pentru Gucci și compania-mamă Kering, soluționarea prin cooperare a redus probabil severitatea amenzii, demonstrând eficiența mecanismului de clemență din cadrul legislației europene. În schimb, pentru Chloé și Loewe, care nu au anunțat o cooperare similară, sancțiunea ar putea avea consecințe reputaționale și operaționale, în special în rețelele lor de retail din Europa.
Dintr-o perspectivă mai amplă, această hotărâre ar putea obliga industria luxului la o recalibrare strategică. Mărcile vor trebui să se asigure că politicile lor de preț și discount respectă strict legislația concurenței, mai ales în contextul expansiunii internaționale. Comercianții, la rândul lor, ar putea beneficia de o mai mare libertate de a negocia independent prețurile.
Amenda survine într-un context de intensificare a controlului global asupra practicilor din industria de lux. Pe măsură ce autoritățile din întreaga lume își sporesc vigilența asupra stabilirii prețurilor și controlului revânzării, brandurile de lux vor trebui să găsească un echilibru între protejarea imaginii și respectarea legii.
