Empatic și ambițios, Sorin-Dan Moldovan este un tânăr politician ce are o viziune amplă asupra societății contemporane. Ancorat în cotidian și întotdeauna la curent cu problemele și nevoile cetățenilor, parlamentarul este implicat în multiple proiecte și organizații. Deși ocupă funcții importante în administrația publică centrală, Sorin Moldovan nu a uitat de unde a plecat și rememorează cu melancolie primii pași în lumea adulților. Tânărul politician a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu în care am discutat despre politică, despre viață, dar și despre copilărie.
Ocupați poziții importante în administrația publică centrală, precum deputat în Parlamentul României, vicepreședinte al Comisiei de Apărare, și sunteți membru al Adunării Parlamentare NATO, dar aș dori să ne spuneți cum este Sorin Moldovan, omul.
Sunt un om obișnuit care se îmbracă în costum atunci când merge la birou și care poartă jeans și tricou atunci când iese în oraș. Sunt conștient de faptul că funcțiile pe care le-ați enumerat sunt trecătoare și asta mă ajută să rămân ancorat în realitate.
Cum a fost copilăria dumneavoastră?
Am avut parte de o copilărie frumoasă, împărțită între timpul petrecut acasă, la Oradea, și cel petrecut la bunici, în Cluj-Napoca. Voi împărtăși un moment frumos și foarte puțin cunoscut de către majoritatea: aveam în jur de 15-16 ani când îmi obținusem un certificat de instructor de schi. Așa se face că în timpul vacanțelor obișnuiam să mă duc în Austria, unde lucram ca instructor de schi. Așa mi-am câștigat primii mei bani. Mi-a plăcut mult acea experiență pentru că îmbinam utilul cu plăcutul și îmi aduc aminte cu drag de acea perioadă.
Ce v-a determinat să urmați o carieră politică?
Nu mi-am propus să am o carieră în politică. Când am venit în București la facultate, am simțit nevoia să fiu într-un mediu unde să am cu cine să petrec timpul liber și unde să îmi fac prieteni. În plus, eram și curios să văd ce înseamnă să faci parte dintr-un partid politic. Am avut doi prieteni care erau deja membri în organizația de studenți a Partidului Democrat. Așa am ajuns să mă înscriu într-o organizație politică, unde foarte repede colegii mi-au devenit prieteni, prieteni cu care și astăzi, la 17 ani distanță, păstrez legătura. Unii au abandonat politica, alții încă sunt activi în viața publică.
Povestiți-ne puțin despre parcursul dumneavoastră în politică.
Era anul 2005 când am intrat în politică, în cadrul organizației de studenți, unde m-am implicat în Departamentul Internaţional. Am fost responsabil de colaborarea cu Partidul Popular European, partid din care facem parte la nivel european. Acolo am ajuns să cunosc personalități politice marcante ale momentului, cum ar fi fostul cancelar al Germaniei, Angela Merkel, fostul premier al Italiei, Silvio Berlusconi, fostul președinte al Comisiei Europene, José Manuel Durão Barroso, și mulți alți lideri europeni. După ceva vreme mi-am asumat preluarea conducerii organizației de studenți, apoi a urmat un pas normal spre organizația de tineret, în 2013.
Îmi aduc aminte că, în anul 2012, partidul era într-o situaţie foarte delicată, cu multe supărări care au dus la plecarea din partid a multor oameni, unii valoroşi, alţii mai puţin valoroşi. În ianuarie 2013, imediat după rezultatele slabe de la alegerile parlamentare, mai mulţi colegi mi-au cerut să formăm o echipă şi să ne asumăm conducerea organizaţiei de tineret. Şi așa ne-am apucat de reconstruit. A urmat o caravană, o serie de deplasări prin toată ţara într-un microbuz al partidului. Un microbuz care practic devenise parte din viața noastră timp de un an și jumătate. A fost poate cel mai frumos moment al carierei mele, pentru că am ajuns să cunosc și să interacționez cu foarte multă lume.
În iulie 2014 am pus bazele noului PNL și ale unei noi organizații de tineret, Tineretul Național Liberal. Iar din decembrie 2016 am onoarea să îi reprezint cu mândrie pe clujeni în Parlamentul României.
Percepția publicului despre politicieni este, în general, una negativă. Ne puteți spune cum este cu adevărat viața unui om politic?
Nu îi condamn pe oameni pentru percepția negativă. Este adevărat că percepțiile nu pot fi schimbate imediat, însă sunt de părere că, de cele mai multe ori, clasa politică este oglinda societății în care trăim. Din păcate există persoane care nu se ridică la nivelul demnităților publice pe care le ocupă. Însă sunt incidente izolate și nu ar trebui generalizată această situație. În final, fiecare parlamentar alege ce fel de mandat vrea să aibă. Și aici vă pot da un exemplu concret. În ceea ce mă privește, pot să vă spun cum a arătat agenda mea în săptămâna 26 mai – 2 iunie. În dimineața zilei de joi, 26 mai, am avut un eveniment în București, la Ambasada SUA, ca mai apoi, pe seară, să ajung la Brașov, unde am avut o serie de activități politice. Apoi, vineri, m-am dus direct la aeroport în București, de unde am plecat spre Vilnius pentru a participa sâmbătă, duminică și luni la Sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare NATO. Luni seară am plecat din Vilnius spre Rotterdam, unde timp de două zile a avut loc Congresul PPE.
Cred că avem avantajul acesta de a alege cât de implicați să fim, însă repet, fiecare parlamentar alege ce fel de mandat vrea să aibă și ce lasă în urmă. În final, consider că toți suntem responsabili într-un fel sau altul: cetățenii care votează și ne trimit pe noi să îi reprezentăm, cei care nu votează și astfel aleg alții pentru ei și, bineînțeles, noi, politicienii.
Care sunt cele mai mari compromisuri pe care ați fost nevoit să le faceți în cariera dumneavoastră?
Viața, în general, este plină de compromisuri și cred că, atâta timp cât rămâi fidel valorilor și principiilor tale, atunci ai siguranța că ai luat deciziile corecte. Știți cum se zice: politica este arta compromisului. Pot spune că susținerea coaliției PNL-PSD reprezintă un compromis. Însă știu că îmi doresc un mediu politic stabil, unde să putem începe și finaliza proiecte pentru cetățeni. Nu cred că putem face schimbările așteptate de populație dacă în domeniul educației, de exemplu, într-o perioadă de 32 de ani am avut 31 de miniștri, comparativ cu Germania, care a avut nouă miniștri în 40 de ani. Nu poți face schimbări importante într-un an de zile, de asta consider că este nevoie de stabilitate și predictibilitate pentru a reduce cât mai repede decalajele față de țările din vestul Europei. Acesta este un compromis pe care mi-l asum pentru că sunt convins că vom vedea rezultate pozitive pentru România pe termen mediu și lung.
Politica este, indubitabil, un domeniu complex. Ce puteți să ne spuneți despre acesta, lucruri pe care publicul larg nu le cunoaște?
Da, politica este un domeniu complex prin natura sa. Găsim legi și reglementări peste tot, de aici rezultă faptul că politica este în toate, dar nu cred că există lucruri pe care oamenii interesați să nu le cunoască despre politică. Trăim într-o eră unde informația este ușor accesibilă și, în plus, avem avantajul de a ne informa din mai multe surse. Așa că cei care au un interes pentru politică au izvoare de informații, ceea ce pe mine mă bucură, fiindcă dacă ajungem la conștientizarea că politica este în toate aspectele vieții noastre, atunci interesul populației va fi mai mare, prezența la vot va crește și calitatea oamenilor politici va crește, de asemenea.
Având în vedere că sunteți vicepreședintele Comisiei de Apărare, ce impact are războiul din Ucraina asupra României, după părerea dumneavoastră?
Războiul din Ucraina are un impact global, nu doar local. Un exemplu despre care se vorbește din ce în ce mai mult în aceste zile este problema cerealelor, a securității alimentare, cu impact direct asupra regiunii extinse, cu precădere asupra continentului african, unde criza alimentară este oricum o problemă endemică. Pe de altă parte, faptul că războiul se duce pe un teritoriu vecin, chiar la granița noastră, la o distanță de 45 de kilometri dacă ne raportăm la Insula Șerpilor, generează o serie de posibile efecte negative asupra statului român. De exemplu, din perspectivă economică, pentru țara noastră, instabilitatea regională poate însemna îndepărtarea potențialilor investitori, deși trebuie să subliniem avantajul pe care îl avem ca stat membru NATO, aflat sub umbrela garanțiilor de securitate aliate și a acțiunilor partenerilor noștri de întărire a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, care au consolidat sentimentul de siguranță al celor prezenți pe teritoriul românesc.
Care este viziunea dumneavoastră asupra viitorului României?
Sunt încrezător că suntem pe drumul cel bun. Au trecut 32 de ani de la Revoluție, timp în care am intrat în Uniunea Europeană și am devenit membri NATO, ceea ce în actualul context de securitate vedem cât de important este. Este ritmul dorit? Nu cred, însă direcția este bună și asta mă face să fiu încrezător în viitorul țării noastre.
Tare mult mi-aș dori să văd că ne raportăm la țara noastră cu ceva mai mult optimism. Nu zic acum să ignorăm lucrurile care nu sunt bune, care trebuie corectate, însă dacă noi nu avem o părere bună despre țara noastră, cum putem avea dorința ca alții să vorbească frumos despre noi și despre națiunea noastră.
Având în vedere că ocupați funcții importante care vă solicită foarte mult, mai aveți timp și pentru dumneavoastră?
Ceea ce fac, fac cu plăcere și cred că acest lucru este cel mai important, motiv pentru care nu simt că nu aș avea timp pentru mine. Cred că acesta este secretul succesului.
Ce pasiuni sau hobby-uri aveți?
Am o viață socială activă. Îmi place să ies cu prietenii în oraș, la mare, la munte. Am și norocul să fiu reprezentantul Clujului în Parlament – așa se face că, atunci când au loc evenimente de genul Electric Castle, UNTOLD, TIFF, Jazz in the Park, pot îmbina utilul cu plăcutul, respectiv activitatea parlamentară cu viața socială. Totuși, cel mai mult îmi place să schiez sau să fac snowboarding, așa că în perioada de iarnă, când timpul îmi permite, merg alături de prieteni câteva zile pentru a ne relaxa practicând sporturile de iarnă amintite.
Ați călătorit în multe țări. Care dintre locurile pe care le-ați vizitat v-au impresionat și de ce?
Da, am călătorit mult și cred că Statele Unite ale Americii reprezintă pentru mine un model. Modul în care s-au dezvoltat, modul în care au progresat, poate și faptul că sunt cea mai veche democrație reprezintă acele aspecte pentru care aș alege Statele Unite ca fiind țara care m-a impresionat.
Aveți un model care vă inspiră? Dacă da, care este acesta?
Nu aș spune că am un model anume, mai degrabă îmi plac anumite lucruri de la diferite personalități, pe care am încercat în perioada mea de formare să le integrez în felul meu de a fi. Cred că, dacă aș fi avut un model de inspirație, aș fi fost doar o copie fără valoare.
Aveți un motto după care vă ghidați?
„Libertatea nu este dreptul de a face ceea ce vrem, ci ceea ce se cuvine” – Abraham Lincoln.
Este foarte important să nu înțelegem libertatea într-un mod greșit, mai ales când ocupi o funcție de demnitate publică.
Ce reprezintă luxul pentru dumneavoastră?
Pentru mine, luxul reprezintă acel ceva ce nu îți este accesibil la momentul respectiv. Și de la definiția asta poți să vorbești despre lux într-o varietate de contexte, de la cel material cu care este asociat cel mai frecvent, până la lucruri ce nu sunt materiale. Dacă mă gândesc acum la ceea ce se întâmplă în Rusia, unde dacă spui ceea ce gândești ajungi la închisoare, atunci pot spune că libertatea de exprimare în Rusia reprezintă un lux.
