La doar 14 ani, Maria Tivodariu a fost atrasă în lumea canotajului de pasiunea și performanțele celor din jur. Cu un parcurs marcat de sacrificii și momente de neuitat, tânăra a reușit să atingă apogeul carierei sale sportive la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, unde a cucerit medalia de aur în proba de 8+1. În acest interviu, Maria Tivodariu ne dezvăluie cum a reușit să depășească obstacolele întâlnite, cum s-a pregătit mental și fizic pentru cea mai importantă competiție din lume și ce înseamnă pentru ea să fie parte dintr-o echipă unită de aceeași viziune.
Ce te-a atras pentru prima dată la canotaj și la ce vârstă ai început să practici acest sport?
Povestea mea în canotaj a început la vârsta de 14 ani, atunci când am fost selecționată de Oros Marius, antrenor la Dinamo la vremea aceea, pentru a veni în baza de la Snagov și să văd despre ce este vorba.
Lucrul care m-a atras din prima clipă a fost seriozitatea oamenilor de acolo și performanțele pe care le aveau. Îmi aduc aminte foarte clar că m-a impresionat foarte mult un alt antrenor, Talapan Viorel, care este campion și vicecampion olimpic și care a avut un rol important în a mă convinge să rămân și să practic acest sport.
Cum ai descrie primele tale experiențe în canotaj?
În primele zile a fost nevoie să învăț să înot bine, iar apoi m-am urcat în barcă cu un sportiv mai mare decât mine. Nu am prins mișcarea de la început și nu a fost o „dragoste la prima vedere”, dar a fost ceva ce m-a atras și mai apoi am găsit o plăcere în a vâsli.
Care au fost cele mai mari obstacole cu care te-ai confruntat în timpul carierei tale și cum ai rămas motivată?
Am întâmpinat multe obstacole în cariera mea, dar cele mai mari au fost legate de faptul că eram departe de familie atunci când eram la juniori.
De asemenea, cantonamentele de trei-patru luni petrecute în Italia, unde antrenamentele erau foarte grele, au reprezentat momente dificile în cariera mea. Însă de fiecare dată am găsit sprijin în Florin, soțul meu, în discuțiile cu familia, dar și cu psihologul lotului.
Cum te-ai pregătit mental și fizic pentru Jocurile Olimpice, în comparație cu alte competiții?
Pentru noi, pregătirea fizică și mentală pentru Jocurile Olimpice a început cu trei ani înainte, atunci când Antonio, antrenorul coordonator, ne-a prezentat planul său și ce urmărește pentru acel ciclu olimpic.
Fiecare concurs a fost considerat un pas intermediar și au fost foarte multe antrenamente pe care le-am făcut sub presiune, selecții… și chiar am tras două testări maximale la distanță de două ore pentru a avea niște valori cât mai clare despre ce se poate întâmpla la Paris.
Ce ai simțit în momentul în care ai trecut linia de sosire și ai realizat că ai câștigat o medalie olimpică? Poți descrie emoțiile și gândurile care ți-au trecut prin minte în acel moment?
Momentul în care am trecut linia de sosire mi-a adus o mulțumire și o liniște pe care nu mă așteptam să le simt.
Am fost foarte emoționată pe tot parcursul premierii și i-am căutat mereu cu privirea pe părinții mei, deoarece erau în tribună. Știam că sunt bucuroși și că echipa noastră le-a oferit niște amintiri pe care nu le vor uita.
Canotajul necesită un efort fizic și mental intens. Cum te relaxezi după o sesiune de antrenament sau o competiție grea?
După antrenamentele grele, eu pun refacerea fizică pe primul loc și acord foarte mult timp pentru masaj, fizioterapie, saună și bazin. În ceea ce privește partea mentală, reușesc să mă deconectez atunci când petrec timp cu familia mea din canotaj (soțul meu, sora lui și cumnatul), dar și cu ajutorul altor hobby-uri pe care le am, cum ar fi lego-ul, cititul și chiar mici sesiuni de cumpărături.
După competiții îmi place să merg acasă să mă deconectez de la lumea sportului și să mă bucur de câteva zile libere.
Ce lecții valoroase te-a învățat canotajul, pe care le aplici atât în viața personală, cât și în cea profesională?
Cele mai importante lucruri pe care le-am învățat au fost să lucrez în echipă și să ascult și să respect părerea oamenilor din jur. Fără aceste lucruri ar fi imposibil să construiești o barcă de opt oameni, la care se adaugă și cârmaciul nostru, antrenorii și toți cei care ne ajută în cantonament.
Care sunt planurile tale pentru perioada următoare, atât pe plan sportiv, cât și dincolo de acesta?
Pe plan profesional, îmi doresc să fiu sănătoasă și să mai fac un ciclu olimpic, încă patru ani care au destinația JO 2028 Los Angeles. Iar pe plan personal, mă apropii de cel mai important eveniment din viața mea de până acum, și anume nunta.
