Umerii proeminenți sunt sinonimi cu imaginea femeii puternice, îndrăznețe și încrezătoare, iar designerii continuă să se joace cu noi abordări ale acestui concept, păstrându-i vie relevanța și popularitatea.
Un pic de istorie
Când vorbim în prezent despre haine cu umerii lați, ne gândim, cel mai probabil, la moda anilor ’80, când aproape orice sacou avea pernuțe (uneori chiar la dublu rând) cusute sub umeri, când rochiile erau croite astfel încât să aibă o formă cât mai lată în partea superioară, coborând în jos pe corp în formă conică, și când fustele creion erau purtate cu cămăși care exagerau cât mai mult forma umerilor. Însă umerii proeminenți au apărut în modă cu ceva vreme înaintea anilor ’80.
Umerii lați au apărut în moda feminină în anii ’30. Creatorul de modă Marcel Rochas a fost primul care a inclus acest element de design în colecția sa din 1931, iar la scurt timp după, a urmat Elsa Schiaparelli care, de altfel, a continuat să promoveze în colecțiile ei acest look pe durata următoarelor două decenii. În 1932, costumierul Gilbert Adrian a îmbrăcat-o pe actrița Jane Crawford într-o rochie cu umeri exagerați în filmul „Letty Lynton”, iar ținuta a fost atât de apreciată de public încât modelul de rochie a fost reprodus de numeroase companii vestimentare mici, ceea ce a sporit popularitatea look-ului umerilor proeminenți la nivelul populației largi. Actrița Marlene Dietrich a contribuit de asemenea la popularizarea acestui trend, inițial prin intermediul ținutelor de film create de costumierul Travis Banton, dar și ulterior, când a adoptat acest look în viața de zi cu zi.
Într-un timp foarte scurt, umerii lați au ajuns atât de populari încât au început să își facă apariția și pe vestimentația formală – rochiile de seară cele mai căutate nu mai erau cele din materiale fluide, cu croială pe bie și spatele gol, ci cu siluete structurate și umeri cât mai puternic accentuați. În 1936, majoritatea marilor designeri ai momentului se întreceau în moduri de a exagera forma umerilor – Madeleine Vionnet a prezentat umeri lați și pătrați, în timp ce Rochas și Piguet au introdus umerii alungiți.
În anii ’40, popularitatea umerilor lați a continuat să persiste, în special în vestimentația de zi cu zi a femeilor, care se regăseau, deodată, în postura în care trebuiau să concureze cu bărbații în câmpul muncii. Astfel, rochiile de zi sau sacourile cu umeri lați, care dădeau impresia de putere și profesionalism, au devenit nu numai un look la modă, ci un simbol de empowerment feminin. Odată cu sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, moda feminină s-a reîntors la o imagine mai soft, iar umerii exagerați au ieșit, pentru o vreme, din tendințe. Unii desineri, însă, printre care Balenciaga și Givenchy, se foloseau de pernuțe așezate dedesubtul umerilor pentru a contura o formă rotundă a mânecilor, care devenise fashionable la sfârșitul anilor ’50.
În 1971, Yves Saint Laurent a prezentat o colecție puternic inspirată de moda anilor ’40, care includea jachete și veste cu umeri proeminenți, însă reacția publicului și a criticilor a fost, inițial, una negativă, din cauza conotațiilor istorice, la acel moment umerii lați fiind asociați cu imaginea uniformelor militare din al Doilea Război Mondial. În 1978, Saint Laurent a prezentat din nou o colecție în care umerii erau exagerați ca dimensiuni, de data aceasta cu o imaine mai puțin asociată cu moda anilor ’40. Colecția a fost un hit instant, și a inspirat mulți alți designeri din toate marile capitale ale modei din lume să adopte look-ul umerilor proeminenți.
Sfârșitul anilor ’70, a prezis, astfel, popularitatea masivă a acestui trend ce a dominat moda următorului deceniu. Umerii lați au fost abordați, în mare, în două moduri: structurați și eleganți, asociați cu fuste conice sau pantaloni pană, în special în colecțiile designerilor francezi, printre care Saint Laurent, Pierre Cardin și Thierry Mugler, sau accentuați pe verticală și plasați pe casualwear, un look promovat în special de către designerii italieni și americani, printre care Giorgio Armani, respectiv Calvin Klein, Norma Kamali și Perry Ellis.
Pe durata anilor ’80, umerii proeminenți au devenit din nou sinonimi cu female empowerment, pe măsură ce tot mai multe femei au început să lucreze în sfere dominate până la acea vreme de bărbați. Margaret Thatcher, prima femeie în poziția de prim-ministru al Marii Britanii, a adoptat, în mod notabil, acest look. În 1986 a fost introdusă sintagma „smash the glass ceiling”, care încapsula țelurile feministe în domeniul muncii. Femeile încercau tot mai mult să adopte mentalitatea de „îmbracă-te pentru jobul pe care ți-l dorești”, iar piesele vestimentare cu conotații de putere, printre care se numărau umerii accentuați, oglindeau acest obiectiv. Astfel, umerii proeminenți au definit decada anilor ’80, nu numai ca trend în modă, ci și ca statement socio-politic. De altfel, acest stil a fost denumit „power dressing”, denotând asocierea lui cu ascensiunea femeilor către poziții de putere.
Inspirație de pe podiumuri
În continuare, în ziua de azi, umerii accentuați sunt asociați cu imaginea unei femei puternice ce are încredere în sine. Modurile în care designerii au abordat acest look în colecțiile pentru sezonul toamnă/iarnă 2024 sunt variate, astfel încât avem posibilitatea să participăm la acest trend indiferent că preferăm un look mai soft, sau unul de impact.
În colecțiile Etro și Khaite, umerii sunt exagerați într-un mod mai degrabă soft, mizându-se pe forme rotunjite. În schimb, umeri ascuțiți și alungiți vedem la Carolina Herrera și Sportmax. În colecția Balmain, inspirația vine de la baza din anii ’40 a trendului, și se traduce prin conotații militare, redate în versiuni elegante.
La JW Anderson și Pressiat, umerii sunt exagerați pe linie orizontală, creând o siluetă voit disproporționată față de partea inferioară, care este subțiată prin croieli conice. În colecțiile Diesel și Alexander McQueen, umerii proeminenți vin sub forma jachetelor faux fur supradimensionate, în timp ce brandul Louis Vuitton propune conceptul de umeri mari îmblăniți nu sub forma mantourilor, ci adăugând umeri oversize pe tricouri albe.
