De peste 15 ani, Diana Enciu și-a croit drumul în lumea modei și a online-ului cu o eleganță aparte, trecând de la „Fabuloasa Diana” – imaginea unei vieți filtrate prin lentila glamourului – la vocea autentică a unei femei care a înțeles că vulnerabilitatea e cea mai puternică formă de inspirație. Într-o eră în care influența se măsoară în cifre și virale efemere, ea alege să vorbească despre adevăr, echilibru și bucuria de a trăi pentru tine, nu pentru alții. Acest interviu este o invitație de a descoperi nu doar stilul și viziunea unui influencer consacrat, ci și filozofia de viață a unei femei care redefinește noțiunea de succes, fericire și autenticitate.
Ai început ca „Fabuloasa Diana”, dar în timp ți-ai schimbat tonul și identitatea, alegând autenticitatea în locul filtrelor excesive. Cum ai descrie evoluția propriei tale prezențe în online?
În trecut am dat tonul acestui trend care a prins foarte bine – și anume, imaginea perfectă din cele mai frumoase colțuri ale lumii. Nu exista o plecare fără zile în șir de muncă. Consider că fiecare imagine realizată atunci este o formă de artă făcută din pasiune, din dorința de a inspira femeile să iasă din veșnicul „femeia trebuie să…”.
Cu timpul și cu înaintarea în vârstă, am înțeles că cele care mă urmăresc au nevoie să știe mai multe despre Diana Enciu, omul. Așa că am lăsat filtrele și orice bariere și m-am arătat în toată vulnerabilitatea. Și bine am făcut, pentru că avem nevoie să știm că nu suntem singure în momentele mai dificile. Avem nevoie să ne ajutăm, să ne susținem, să ne mângâiem fie printr-o postare sau printr-o îmbrățișare ori vorbă bună.
Cum percepi tu transformarea industriei de influenceri din România, de la perioada blogurilor și a conținutului editorial atent construit, până la era TikTok, a trendurilor efemere și a viralității instantanee?
După 15 ani în online, am fost nevoită să mă adaptez, dar nu m-am abătut prea tare de la stilul meu. Eu chiar caut inspirație când intru pe aceste aplicații. Nu înțeleg epoca scroll după trei secunde indiferent ce informație îți apare. Mi-aș dori să postăm și să urmărim cu mai mare interes și responsabilitate content-ul din online.
Cum s-au schimbat, în opinia ta, așteptările din partea brandurilor și a publicului de-a lungul anilor?
Multă vreme am fost o mână de oameni în online și câteva vedete TV care postau lejer. Acum, în era TikTok, oricine poate deveni orice, cu o strategie în spate și multă perseverență.
În ceea ce privește așteptările brandurilor, unele așteaptă cifre, altele așteaptă un content precum un ad TV, unele branduri pur și simplu vor să se asocieze cu tine pentru că simt că ești potrivit pentru valorile lor și unele le așteaptă pe toate și încă un pic.
Simți că astăzi autenticitatea este mai valoroasă decât glamourul regizat?
Glamourul fabuloaselor era regizat, dar totodată autentic, pentru că nouă ne plăcea să trăim la superlativ. În continuare îmi place să inspir și să am materiale care să le facă pe femei să își dorească mai mult de la ele și de la viață, dar îmi place și să mă arăt în momente mai puțin estetice.
Atât tu, cât și soțul tău, Cristian Șimonca (Otravă), sunteți creatori de conținut. Cum este viața într-o casă cu doi influenceri?
Dacă Otravă nu ar fi venit din televiziune și nu ar fi lucrat în online, cred că ar fi fost aproape imposibil să avem o relație armonioasă. Până să o avem pe Amelie, călătoream rușinos de mult și uneori abia ne intersectam, dar ne-am înțeles, susținut și respectat și asta facem și în continuare, când businessurile noastre au depășit granițele online-ului.
Cum reușiți să echilibrați munca, parentingul și timpul personal?
Când a apărut Amelie Luna, am decis să încetinim motoarele și să îi oferim ceea ce mulți părinți nu își pot permite oricât de mult își doresc – și anume, TIMP cu mama și tata. Așa că am crescut-o amândoi. Am împărțit ziua în două ca să putem lucra, am mai apelat la bunici… Deși am și pierdut financiar uneori, nu regretăm nicio clipă timpul petrecut cu Amelie.
Ai vorbit deschis despre depresia postnatală, despre nevoia de terapie și despre cum maternitatea ți-a schimbat relația cu corpul, moda și cariera. În ce fel te-a transformat maternitatea ca influencer și ca femeie?
Un subiect încă sensibil… Mi s-a spus că revenirea durează fix cât sarcina, mi s-a spus că pot orice, că toate proaspetele mămici trec prin asta, dar nu mi s-a spus că sunt mai mari șansele să nu fie așa și că o să mă confrunt cu multe situații emoționale, profesionale și medicale.
Mereu auzim „poți orice”, dar eu spun acum că nu pot orice, că e normal să accepți și că nu poți muta munții. Mi-a fost mai ușor odată ce am spus prin ce trec la TV, pe Instagram, acasă, prietenilor/foștilor prieteni. Mai dificil e când se retrag toți. Eu am fost binecuvântată cu prezența soțului și a părinților. Nu știu cum se descurcă alte femei…
Moda a fost, la început, o pasiune ludică. Ce înseamnă moda pentru tine acum?
Moda a fost în primul rând mama, Eugenia Enciu, care mă lua cu ea peste tot, la spectacole de modă, la evenimente. Oriunde erau tata și mama, eram și eu.
Moda acum are o formă mai responsabilă. Înainte consumam mult. Purtam o dată sau chiar deloc articolele vestimentare pe care le cumpăram. Acum aleg cu mare atenție fiecare piesă, ca să fiu sigură că va avea viață lungă în garderoba mea. Ar fi prea mult să spun că sunt sustenabilă, dar responsabilă pot să spun că am devenit în relație cu ce înseamnă moda.
Care ți se par cele mai vizibile și influente trenduri din fashion și social media în acest moment?
Mereu am spus despre mine că nu urmăresc trenduri. Am un stil personal și trec prin tendințele fiecărui sezon culegând câteva piese care se mulează pe stilul meu.
Dacă e ceva ce mă inspiră, sunt prezențele de la Copenhagen Fashion Week. Nu există (încă) ținute prestabilite pe care să le poarte invitații sau influencerii și îmi place enorm cum aceștia se joacă nonșalant cu piese pe care nici prin cap nu ți-ar trece să le combini vreodată.
Care sunt pasiunile tale ce te ajută să te deconectezi?
Îmi face bine să meditez, să citesc (în general, cărți despre femei, cărți de psihologie), să beau un iced latte cu o prietenă, să redecorez casa și să îmi fac curat în dressing, activitate care pentru mine este mai mult o tehnică de reașezare emoțională.
Cum ai defini conceptul de lux? Ce reprezintă el pentru tine?
În acest moment, la masa de lângă noi stau două franțuzoaice. Suntem pe o plajă în Creta. Pe ambele mâini au minimum 100.000 de euro și toată ținuta e atât de casual purtată, încât sunt superbe. Am dat acest exemplu pentru că, pentru mine, luxul e o formă de eleganță, o stare de a fi, pur și simplu, relaxat.
Există vreun lucru profund personal sau vulnerabil pe care aproape nimeni nu îl știe despre tine? Ceva care nu a apărut niciodată pe social media?
Un lucru pe care nu îl știe nimeni, pentru că doare, este că atunci când mi-a fost mai greu au dispărut de lângă mine oameni foarte apropiați. Și încă doare. Dar viața e blândă și, așa cum este zicala, „ochi să ai și brațe deschise, căci mereu vin în viața ta fix cei de care ai nevoie”.
Ai spus că adevărata fericire vine din experiențe autentice, nu din filtre și perfecțiune înscenată. În viziunea ta, care este esența fericirii?
Esența fericirii e să nu îți croiești viața dorindu-ți să fii cea de pe Instagram, sau vecina, sau colega de la muncă. Întotdeauna cineva va avea mai mult decât tine, așa că fă din ce ai – și din viața pe care ai darul să o trăiești – cea mai frumoasă experiență. Trăiește pentru tine, nu pentru alții.
Unde vezi că se îndreaptă Fabuloasele/Fabulous Muses în viitor? Ai în plan să explorezi noi formate – precum evenimente offline, dezvoltarea unei comunități sau conținut educațional?
Fabuloasele încă există în proiecte online. Însă, de mai bine de un an, eu împreună cu Otravă și alți prieteni ne-am orientat către o zonă de educație prin joacă. În urmă cu un an, într-o casă-monument din centrul Bucureștiului, am deschis un loc de joacă și de evenimente pentru familii, diferit de tot ce există. Cuib de Joacă se numește și îmi doresc mult să ajungem în punctul în care să avem mai multe locații, dar și o grădiniță în care cei mici să primească blândețea și atenția de care au nevoie atunci când brațele părinților nu sunt în preajmă. Tot în zona de copii și educație, am câteva proiecte la care lucrez și pe care sper să le lansez anul viitor.
