Crama Gîrboiu marchează în 2025 două decenii de existență – o poveste care depășește granițele unei afaceri și se ancorează adânc într-un mod de viață, într-o filozofie construită cu răbdare, respect pentru pământ și dedicare neclintită pentru vinul românesc. La ceas aniversar, Livia Gîrboiu, reprezentantă a celei de-a doua generații implicate în acest proiect de familie, ne oferă o privire sinceră și emoționantă asupra drumului parcurs: provocări, reușite, lecții învățate și o viziune clară pentru viitorul cramei din inima Vrancei.
Livia, Crama Gîrboiu împlinește anul acesta 20 de ani de existență. Ce înseamnă pentru voi această aniversare – dincolo de cifre, ce emoții și gânduri vă încearcă?
Acești 20 de ani reprezintă, pentru noi, momentul în care putem spune, cu toată convingerea, că am atins maturitatea – nu doar ca brand, ci și ca oameni și familie implicată zi de zi în viața cramei. După 20 de recolte, am ajuns să cunoaștem în profunzime terroir-ul de la Cotești și să înțelegem ce poate oferi fiecare soi, an de an.
Am ales să ne concentrăm cu prioritate pe soiurile autohtone, pentru că avem convingerea că România are comori care merită aduse în fața publicului larg. Au fost ani cu provocări, investiții, muncă asiduă, dar și cu realizări notabile: un palmares impresionant de medalii și distincții care ne-au plasat, într-un timp relativ scurt, în topul cramelor din România.
Pentru familia Gîrboiu, vinul nu este o afacere – este un mod de viață. În acești 20 de ani am învățat să respectăm pământul, natura și, mai ales, oamenii care ne-au fost alături. Suntem astăzi, cu emoție și recunoștință, familia Crama Gîrboiu – la 20 de ani.
Privind în urmă, care au fost cele mai mari provocări cu care v-ați confruntat în acești 20 de ani? A existat un moment în care ai simțit că totul atârnă de un fir de păr?
Desigur, au fost momente dificile, mai ales în primii ani, când investițiile erau mari, piața era imatură și nevoia de educare a consumatorului era uriașă. Dar poate cea mai mare provocare a fost aceea de a rămâne consecvenți valorilor noastre, într-un context economic și politic adesea instabil. Nu am renunțat, nici măcar atunci când părea că ne luptăm cu morile de vânt. Am crezut în munca noastră, în potențialul terroir-ului de la Cotești și în vinul românesc.
În contrapartidă, care sunt cele mai mari realizări pe care le pui pe masa acestei aniversări? De care dintre acestea ești cel mai mândră?
Sunt mândră de faptul că am construit, pas cu pas, o cramă respectată în România și cunoscută în afara țării. Că am reușit să impunem game ca Bacanta, Constantin, Petite Helena, Tectonic sau Cuartz, fiecare cu propria identitate și recunoscută pentru calitate. Sunt mândră de oamenii din echipa noastră – un nucleu stabil, profesionist, implicat. Și de faptul că nu am făcut compromisuri în privința calității. Fiecare medalie și titlu internațional – fie că vorbim de „Best Producer Romania” sau de Grand Gold la Bruxelles – înseamnă recunoaștere, dar și validarea muncii noastre.
Un capitol aparte în această poveste a succesului îl reprezintă descoperirea și valorificarea soiurilor locale din Vrancea, care ne-au adus bucurii neașteptate și ne-au apropiat de identitatea noastră autentică. Șarba a fost prima noastră iubire – un soi care a devenit emblematic pentru Crama Gîrboiu și care ne-a deschis calea spre excelență. Plăvaia este poate cel mai surprinzător partener de drum – un soi pe care îl descoperim cu fiecare recoltă și care continuă să ne provoace. Galbena de Odobești, cel mai nou membru în familia noastră, promite să completeze frumos portofoliul cu eleganță și tipicitate. Iar Feteasca Neagră, regina vinurilor roșii românești, s-a simțit la Cotești ca acasă, oferindu-ne an de an vinuri care au obținut rezultate remarcabile.
Să reușești să aduci în fața publicului aceste soiuri, să le vinifici cu grijă și să le oferi un nou început într-o lume dominată de internaționale – asta e, pentru mine, o realizare cu adevărat valoroasă.
Ați fost desemnați „Best Romanian Producer” timp de trei ani consecutiv. Ce înseamnă, în mod real, acest titlu pentru o cramă din România?
Înseamnă că ceea ce facem la Crama Gîrboiu este remarcat, constant, la cel mai înalt nivel. Acest titlu nu este doar o diplomă – este dovada că vinurile noastre sunt competitive, că pot sta cu fruntea sus lângă orice etichetă internațională. Înseamnă responsabilitate, dar și o doză de mândrie: suntem un brand românesc care nu doar că a rezistat, ci a și performat într-un mediu concurențial dur.
Mai mult, recent ați câștigat și o medalie Grand Gold la prestigiosul Concours Mondial de Bruxelles. Ce vin a cucerit juriul internațional și ce poveste spune acel vin despre Crama Gîrboiu?
Distincția Grand Gold a fost obținută de Bacanta Chardonnay Barrique 2017, un vin din vinoteca noastră, maturat cu răbdare în beciurile de la Dumbrăveni, lansat în ediție extrem de limitată. Este un Chardonnay de colecție, baricat cu grijă, care a avut timpul de partea sa – opt ani de evoluție, timp în care a dezvoltat complexitate aromatică, finețe și un echilibru impresionant între corpolență, aciditate și eleganța lemnului. Este vinul care reflectă perfect filozofia noastră: respect pentru materia primă, pentru terroir și pentru procesul lent, dar esențial, al maturării. Este vinul care nu se grăbește, ci se desăvârșește.
Această medalie Grand Gold nu este o premieră pentru Crama Gîrboiu la Concours Mondial de Bruxelles, un concurs de referință pentru industria mondială a vinului. Ne aflăm deja la a treia distincție de acest rang, după Rezerva Familiei Sauvignon Blanc 2009, denumit în 2020 Revelația Mondială a concursului, și Bacanta Traminer Roz Special Edition, medaliat Grand Gold în 2024.
Aceste recunoașteri confirmă consecvența și nivelul ridicat al vinurilor noastre, dar și curajul de a păstra în portofoliu vinuri cu potențial de învechire, vinuri care spun o poveste diferită – despre răbdare, terroir și identitate românească reinterpretată modern.
Când vorbim despre excelență în vinificație, știm că nu e vorba doar de tehnologie, ci și de viziune. Ce a făcut diferența în cazul vostru? Ce ați avut voi în plus sau „altfel”?
Cred că diferența a fost dată de consecvență și implicare. Am avut un plan și ne-am ținut de el, fără să ne abatem. Am investit continuu – nu doar în tehnologie, ci și în oameni, în cunoaștere, în dezvoltarea plantației. Și, mai presus de toate, am pus suflet. Suntem o cramă de familie în care deciziile mari se iau cu responsabilitate și cu pasiune.
Dar nu este suficient să ai un plan. Este esențial să ai viziune și, mai ales, curajul să o urmezi. Iar curajul, în industria vinului, este testat zilnic. Începând cu munca pământului – unde ne confruntăm cu imprevizibilul naturii, de la secetă la grindină – și continuând cu lipsa acută a forței de muncă din agricultură. Apoi vine procesul de vinificație, unde tehnologia este într-adevăr importantă, dar nu înlocuiește omul. Ai nevoie de oameni pasionați, dedicați, care nu se dau înapoi în fața efortului și care înțeleg că fiecare detaliu contează. Noi am avut norocul – și înțelepciunea – să ne formăm o echipă de oameni care împărtășesc aceleași valori: seriozitate, viziune, dorința de a construi ceva durabil. Sunt oameni care vor să lase ceva în urmă, nu doar să își bifeze ziua de lucru.
În acești 20 de ani, industria vinului din România a trecut printr-o metamorfoză. Cum ați simțit voi această transformare din interior? Ce v-a bucurat și ce v-a îngrijorat?
Privind în urmă, transformarea este uriașă – atât în ceea ce privește producția de vin, cât și în comportamentul consumatorului român. Dacă în urmă cu 20 de ani existau doar câțiva producători care dictau stilul și direcția pieței, iar consumul era dominat de vinurile albe dulci sau demidulci, astăzi vorbim despre o industrie mult mai diversificată, profesionistă și ancorată în trendurile internaționale.
Una dintre cele mai mari bucurii este faptul că sectorul viticol a fost singurul din agricultură care a reușit să absoarbă aproape integral fondurile europene. Acest lucru a schimbat fundamental peisajul viticol din România: au apărut crame moderne, plantații noi, tehnologii performante și – foarte important – o cultură a calității. Concurența a fost benefică pentru toți: a ridicat standardele și a stimulat inovația. În paralel, cramele au început să se implice activ în educarea consumatorului – prin târguri de profil, degustări în retail și HoReCa, evenimente tematice și o prezență constantă în mediul online. Aceste eforturi au contribuit la formarea unei generații de consumatori tot mai informați, care știu ce vor și, mai ales, de ce aleg un anumit vin.
Astăzi ne aflăm într-o etapă de expansiune accelerată, cu tendințe care se schimbă de la an la an. Spre exemplu, anul 2025 este marcat clar de ascensiunea vinurilor spumante – o categorie care până nu demult era rezervată exclusiv pentru ocazii speciale, iar acum a devenit parte din rutina de consum. Acest lucru ne bucură, mai ales că noi, la Crama Gîrboiu, am mizat pe vinuri spumante de calitate – realizate 100% la cramă – cu mult înainte ca trendul să prindă contur.
Pe de altă parte, ce ne îngrijorează este lipsa unui sprijin real și sustenabil din partea statului român. Promovarea vinului românesc în afara țării este, din păcate, aproape exclusiv în grija cramelor. Am fost, la ProWein (cel mai important târg de profil din lume), singura țară producătoare care a participat doar cu fonduri proprii, fără niciun ajutor din partea autorităților. Într-un astfel de context este imposibil să concurezi de la egal la egal cu țări care au strategii naționale, bugete dedicate și echipe specializate.
Sunteți o cramă ajunsă la un moment de maturitate – atât profesional, cât și simbolic. Ce înseamnă „maturitate” într-o lume în care gusturile și piețele se schimbă atât de repede?
Pentru mine, maturitatea înseamnă stabilitate – o echipă sudată, cunoștințe solide despre viticultură și vinificație, planuri clare pe termen scurt, mediu și lung. Nu orice cramă ajunge aici la 20 de ani. Noi am reușit pentru că am construit strategic, cu viziune și cu multă muncă, fără să ne abatem de la principiile noastre.
Dar acest prag nu este un punct final. Pentru noi, maturitatea nu înseamnă stagnare, ci pregătirea atentă a următorului pas. Crama Gîrboiu este o afacere gândită pe termen lung, pe generații. Este un proiect de viață care trece dincolo de cifre și investiții. Fondatorul cramei, Constantin Gîrboiu, este astăzi profund implicat nu doar în dezvoltarea continuă a cramei, ci și în cultivarea unei pasiuni pentru vin și viticultură în rândul celei mai tinere generații din familie. Elena, fiica mea, crește deja în acest univers – printre vii, butoaie și degustări – și, într-o bună zi, va prelua această frumoasă moștenire. O moștenire care înseamnă respect pentru natură, dragoste pentru tradiție și o dorință continuă de a duce mai departe ceea ce am început cu atâta pasiune. Viitorul cramei este, așadar, nu doar bine planificat, ci și trăit cu emoție – pentru că adevărata maturitate înseamnă și grija de a lăsa ceva valoros în urmă.
Care sunt soiurile sau etichetele voastre cele mai căutate și apreciate de publicul larg și de specialiști deopotrivă? Și cum ați reușit să păstrați echilibrul între soiurile internaționale și cele autohtone?
Gamele Bacanta, Constantin și Petite Helena sunt preferatele segmentului HoReCa – vinuri complexe, expresive, care aduc plusvaloare oricărei mese și oricărui meniu. În paralel, Livia și Tectonic sunt foarte bine poziționate în retail, oferind consumatorilor vinuri corecte, echilibrate, medaliate internațional, la prețuri accesibile. Iar spumantul Cuartz – produs 100% în cramă prin refermentare cu drojdii naturale în tancuri sub presiune – a devenit deja un reper pe piața vinurilor spumante din România.
Am reușit să păstrăm un echilibru între soiurile internaționale și cele autohtone pentru că avem o politică de produs foarte bine structurată – fiecare vin își are rolul său, poziționarea sa, publicul lui. Avem peste 180 de hectare cultivate, ceea ce ne oferă flexibilitatea de a răspunde diferitelor cerințe ale pieței, fără a face compromisuri în privința calității sau a identității.
Dar ceea ce ne definește cu adevărat este interesul profund pentru soiurile locale vrâncene. Aici se simte cel mai bine legătura noastră cu pământul. Ne-am asumat cu mândrie rolul de promotor al unor soiuri autohtone care merită redescoperite și valorizate.
Ce urmează pentru Crama Gîrboiu după această bornă importantă? Există planuri de extindere, inovație, poate chiar noi direcții?
La 20 de ani, nu ne uităm înapoi cu nostalgie, ci înainte cu determinare. Continuăm să explorăm și să valorificăm potențialul soiurilor locale, în special pe cele care definesc regiunea Vrancea, și suntem deschiși să lansăm vinuri în ediții super-limitate, atunci când rezultatul obținut depășește așteptările. Pentru noi, inovația nu înseamnă doar tehnologie, ci și curajul de a crea vinuri atipice, cu personalitate, care spun o poveste autentic românească.
Tocmai am finalizat un proiect de 2,6 milioane de euro, parțial susținut prin fonduri europene, care a consolidat infrastructura tehnologică a cramei și a deschis noi posibilități de vinificație. Dar nu ne oprim aici – lista următoarelor investiții este deja conturată, pentru că apar în permanență echipamente și tehnologii care ne pot ajuta să obținem vinuri tot mai pure, mai precise și mai bine adaptate gustului contemporan.
Turismul viticol este o direcție pe care o considerăm esențială pentru următorii ani. Am creat deja un circuit de vizitare cu degustare profesională și am lansat serviciul de picnic premium „Momente cu iz rural”, un concept care s-a bucurat de un succes neașteptat. Ne dorim să ducem acest proiect mai departe și să construim un conac cu servicii de cazare chiar în mijlocul podgoriei – un spațiu dedicat celor care vor să trăiască cu adevărat viața la cramă, să simtă ritmul anotimpurilor și să descopere vinul în esența lui, de la vie până în pahar.
Viitorul pentru Crama Gîrboiu nu înseamnă doar extindere – înseamnă consolidare, rafinament, selecție și excelență. Tot ce facem în continuare este gândit să dureze și să conteze.
Care este, în viziunea ta, locul vinului românesc pe harta mondială? Și ce mai lipsește ca să ne impunem definitiv în elita internațională?
Vinul românesc are calitate, personalitate și terroir, dar îi lipsește infrastructura de promovare. Lipsa unui sprijin real din partea autorităților este cel mai mare minus. Dacă vrem ca vinul românesc să conteze pe harta lumii, trebuie să fim prezenți, consecvenți, acolo unde se decid trendurile și parteneriatele. Nu e suficient să ai vin bun – trebuie să știi cum, unde și cu cine să-l prezinți.
Ambițiile noastre sunt mari, dar realitatea este complicată. Fără o strategie națională coerentă de promovare a vinului românesc, fiecare cramă este nevoită să lupte singură, cu resurse proprii, într-o piață internațională extrem de competitivă.
Dacă ai putea transmite un singur mesaj – o frază – consumatorilor care aleg vinurile Cramei Gîrboiu, care ar fi acel mesaj, după 20 de ani de muncă, pasiune și evoluție?
Mi-aș dori ca fiecare consumator de vin – indiferent de brand – să înțeleagă câtă muncă, sacrificiu și implicare se ascund în spatele fiecărei sticle. Iar clienților noștri le spun, cu toată sinceritatea: suntem 100% implicați în tot ce facem, iar fiecare vin care pleacă din crama noastră poartă, cu responsabilitate și onoare, numele nostru de familie.
După 20 de ani, dacă ar fi să aleg un singur cuvânt care să ne definească, acela ar fi recunoștință. Pentru pământ, pentru echipă, pentru fiecare partener care a crezut în noi și, mai ales, pentru toți cei care aleg, zi de zi, un vin produs la Crama Gîrboiu. Povestea merge mai departe, iar noi rămânem aici cu inima deschisă și cu aceeași pasiune ca în prima zi.
