Miele

Baroana Pauline de Rothschild – Când iubirea şi erudiția au reclădit un stindard al vinurilor

Scris de Diana Șerpoianu
Publicat la data de: 30-04-2017

în: Lifestyle

După odioasa moarte a soţiei sale, Elisabeth, despre care se crede că ar fi fost aruncată de vie într-unul din cuptoarele lagărului de concentrare Ravensbrück, Baronul Philippe de Rothschild revine la podgoriile de la Château Mouton, trăind durerea priveliştii propriului domeniu devastat de bombardamente. Periplul unui nou început nu-l va găsi însă singur, loialitatea unei tovarăşe de viață aducând surpriza unei aliate care, printr-o impresionantă determinare și entuziasmul vocației spre studiu, va reconfigura destinul castelului spre elita enologiei.

Perseverenţa în dragoste o va ridica pe Pauline Fairfax Potter la statutul de soţie a Baronului după ce ani de zile se va număra printre amantele reputatului viticultor, însă pentru renașterea podgoriilor din Médoc, dincolo de înţelepciunea unor paşi calculați, ca arme de nestăvilit îi vor sta rafinamentul, pasiunea pentru cunoaștere şi spiritul combatant ca învățăminte ale unei povești de viață marcate de obligația de a-şi făuri constant un nou început.

Privilegiul de a fi născută în sânul unei familii onorabile, cu influenţă în Sud încă din secolul al XVII-lea, va aduce însă ca tribut pentru Pauline – descendentă directă a lui Pocahontas şi fiică a strănepoatei de unchi a lui Thomas Jefferson – o copilărie confuză, în care certurile şi împăcările părinţilor ei au atras o viaţă de nomad între New York City, Paris, Biarritz şi Baltimore, oscilând între prosperitate şi sărăcie.

În Baltimore, Pauline îşi cunoaşte întâia mare dragoste, pe Charles Carroll Fulton Leser, restaurator de artă şi nepotul proprietarului unuia dintre cele mai importante ziare din oraş. Un alcoolic cu orientare homosexuală, Leser se va separa de Pauline în 1934, cei doi divorţând cinci ani mai târziu.

Alături de Louise Macy, o prietenă care activase ca redactor pentru Harper’s Bazaar, viitoarea baroană deschide la începutul anilor 1940 o casă de modă, ce se dovedeşte a fi însă un fiasco. În ciuda acestui eşec, Pauline este numită şefa diviziei de creaţie personalizată a casei Hattie Carnegie, luând astfel contact cu o clientelă însemnată, din rândul căreia pot fi menţionate Ducesa de Windsor sau moştenitoarea imperiului auto, Thelma Chrysler Foy.

După căsătoria cu Baronul de Rothschild, dedicarea Paulinei avea să readucă splendoarea domeniului, restaurarea castelului venind ca încununare a unei vieţi închinate călătoriilor, pentru a împleti cel mai emoţionant elogiu adus viticulturii din obiecte de artă şi de artizanat nepreţuite, ce anulau axa temporală şi distanţa între culturi. Domeniul era readus la viaţă prin sensibilitatea picturilor, a sticlei veneţiene şi a scaunelor ce au aparţinut cândva unui doge, a statuilor baroce, a potirelor renascentiste, a ceramicii chinezeşti, a obiectelor de faianţă din America Latină, a mozaicului roman şi a lucrărilor de artă modernă.

Pasiunea sub care domeniul său a renăscut i-a oferit Baronului, cu ocazia sărbătoririi vârstei de 50 de ani, imboldul de a inaugura un muzeu al vinului. Un real sanctuar al enologiei, lăcașul compune saga vinului prin porțelan chinezesc, japonez sau persan, fildeş, sticlărie, tapițerii medievale, potire ale regilor de Napoli sau argintărie germană din secolul al XVII-lea.

Apelul către viziunea lui Jean Carlu pentru a recrea eticheta vinului în 1924 va uimi drept o sclipire originală în inspirație, care din păcate avea să fie abandonată mai bine de două decenii, până când fiecare an va dezvălui o invitație către un artist pentru a reanima spiritul castelului şi sufletul recoltei. După Miró, Chagall, Braque, Picasso, Tàpies, Francis Bacon, Dali, Balthus și Jeff Koons, contemporaneitatea îl va găsi inclusiv pe Prințul Charles sub onoranta provocare.

Singurele ediții care s-au îndepărtat de penelul unor titani ai artei moderne au fost portretele ce-i omagiau pe Nathaniel de Rothschild cu ocazia centenarului atins de patronajul familiei în 1953, Pablo Picasso în anul dispariției sale sau Regina-mamă a Marii Britanii cu prilejul vizitei efectuate la domeniul din Bordeaux. La cererea fiicei sale, Philippine, castelul îl va comemora inclusiv pe Baron în 1988, anul trecerii sale în neființă.

Dincolo de a repera pe diverse meleaguri odele aduse vinului în istorie, Pauline s-a îndreptat spre condei, semnând articole pentru varii publicații, până când aspiraţia de a deveni scriitoare este concretizată în 1966 prin publicarea unicului ei volum, „Călătoria iraţională”, o captură a experienţei voiajului realizat alături de soţul său în Uniunea Sovietică. Cu modestie, își va îndrepta însă inspirația spre completarea activității publicistice prin traducerea poeziei elisabetane şi a pieselor scrise de Christopher Fry.

Răpusă de un atac de cord în holul hotelului Biltmore din Santa Barbara, Pauline de Rothschild se va odihni alături de soţul şi de socrii săi pe domeniul Château Mouton Rothschild din Pauillac, ocrotită de un mormânt translucid din sticlă şi marmură, realizat de Lalique.

The Grand Avenue - The home of Exclusive Brands