În ciuda moștenirii sale bogate, a legăturilor cu codurile tradiționale și a ritualurilor stricte, moda haute couture este modernizată prin reinterpretarea propriei definiții. De mai bine de un secol, stilul couture a fost emblematic pentru triumful măiestriei și al modei. Acesta reprezintă fuziunea dintre modă – entitatea modernă care combină noutatea și sinergia cu nevoile personale și sociale – și măiestrie – artele croitoriei și meșteșugurile constitutive ale vestimentației și accesoriilor.
Cu o bază foarte mică de clienți (aproximativ 4.000 în întreaga lume) și foarte puține branduri care au privilegiul să organizeze prezentări de modă, colecțiile haute couture pot părea cu totul fanteziste. Mai mult decât atât, arta couture este accesibilă doar pe bază de invitație, fiind guvernată de Fédération de la Haute Couture et de la Mode (FHCM) din Paris, ce are o influență largă asupra industriei modei în general. Și totuși, în ciuda faptului că reprezintă cea mai extravagantă, mai plină de farmec și mai scumpă formă de modă, estetica haute couture a cunoscut o scădere rapidă a interesului în ultimii 70 de ani.
Numai în 2021, interesul pentru „couture” a scăzut constant cu 13%, însă ideea de „glamour” în sine a evoluat, fără îndoială, odată cu modernitatea. În timp ce strălucirea și luxul însemnau odinioară rochii realizate manual și brodate cu mii de perle, luxul de astăzi poate fi văzut sub formă de tricouri, sneakerși și poșete ridicol de mici. Astfel, în loc să aibă nevoie de sute de mii de dolari pentru o creație personalizată, consumatorii pot accede la ideea de lux cu un tricou de 400 de dolari.
Începuturile haute couture
În timp ce expresia este răspândită în mod liberal, termenul de „haute couture” și-a construit renumele încă de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Pe măsură ce Franța a devenit sinonimă cu opulentele țesături de mătase, inovatoare și produse din abundență, relația dintre femeile aristocrate și cele din clasa superioară și croitorii lor personali a început să se dezvolte; același lucru s-a întâmplat și cu sistemul haute couture.
Fondată în 1868, FHCM păstrează standardele exigente ale culturii modei franceze, prezidând Săptămânile modei pentru femei și bărbați de la Paris, precum și susținând designerii care prezintă o calitate a măiestriei ce îndeplinește nivelul necesar pentru a apărea în programul oficial Haute Couture. În ziua de astăzi, membrii sunt selectați de Chambre Syndicale de la Haute Couture. Pentru a se califica drept casă oficială de haute couture, membrii trebuie să creeze haine la comandă pentru clienți privați, care implică mai multe probe, folosind un atelier care are cel puțin 15 angajați cu normă întreagă. De asemenea, trebuie să aibă 20 de lucrători tehnici cu normă întreagă într-unul dintre atelierele lor.
Atracția elitistă a couture-ului se naște din exclusivitatea sa. Este un moment singular, alcătuit din ritualuri deosebite. Hainele sunt creații asemănătoare unor bijuterii, rezervate unui cerc restrâns de femei, ale căror nume sunt păstrate în secret de marile case de modă. Procesul de cumpărare este camuflat în expoziții private, doar un grup select având oportunitatea de a se bucura de un loc în cadrul prezentării și de a se minuna de creațiile rafinate. Într-o lume care este din ce în ce mai digitalizată și mai fabricată – și, prin urmare, replicabilă la infinit – couture-ul este gura de oxigen din industria modei.
Cu toate acestea, în lumea grăbită de azi, care este orientată spre fast fashion și în care un procent atât de mic din populație are mijloacele financiare necesare pentru a cumpăra haute couture, declinul său lent era iminent. În plus, odată cu ascensiunea designerilor independenți și aprecierea în creștere pentru designeri exclusiviști, stilul haute couture este predispus să devină următorul mare „faux pas” în modă.
Modernizarea haute couture
Nu este nimic democratic în haute couture, mai ales că, în contemporaneitate, nișa abia dacă a fost atinsă de febra vizibilității care a făcut din modă religia vremurilor noastre. Stilul couture se bazează pe valori care sunt complet perimate, iar într-o lume care evoluează rapid, este extrem de lent. În timp ce restul lumii îmbrățișează un limbaj vizual fluid care se transformă la nesfârșit, moda couture celebrează codurile tradiționale, ritualurile și diviziunile de gen clar definite. În acest sens, moda couture nu va fi niciodată cu adevărat modernă.
Și totuși, în ultimele sezoane, am văzut designeri îmbrățișând modernizarea și explorând definiția couture. „Piețele, tendințele și clienții sunt într-o continuă evoluție, împreună cu obiceiurile lor de consum. De-a lungul anilor, am remarcat piețe emergente interesate de moda couture, precum și generații mai tinere acordându-i atenție. A existat o reală renaștere a aprecierii pentru adevărata măiestrie, care acoperă toate mediile sociale și vârstele”, spune Tamara Ralph, designer al brandului de couture Ralph & Russo.
În 2022, meșteșugul nu se mai rezumă la rochii uimitoare cusute manual, acoperite cu paiete lucrate manual. Deși prețurile sunt încă prohibitive pentru multă lume, designerii actuali de haute couture se adresează unei generații conectate mai tinere, abordând designuri mai tinerești și înțelegând impactul pe care complexa lucrătură couture îl poate avea pe Instagram. De exemplu, modelele Schiaparelli acoperite cu pandantive, din primăvara lui 2020, au devenit virale. În aceeași măsură, stilurile fascinante, inspirate din natură, ale lui Iris van Herpen au atras o nouă pleiadă de staruri. Estetica unică a acesteia a dominat ediția din 2022 a Met Gala prin crearea unor piese personalizate pentru Björk, Teyana Taylor și Winnie Harlow.
Și, pe măsură ce designerii caută să atragă o generație mai tânără de consumatori, ei nu mai sunt axați exclusiv pe rochii, ci s-au extins către look-uri mai puțin formale, concentrându-se pe intenția artistică și pe modalități de a îmbina moștenirea și creativitatea. După cum s-a văzut în recentele spectacole de haute couture pentru sezonul de toamnă 2022, fuziunea dintre sensibilitatea aspră, dar poetică a lui Demna Gvasalia și codurile sculpturale și severe stabilite de Cristobal Balenciaga ne oferă o privire asupra a ceea ce înseamnă couture modern, în timp ce, la Schiaparelli, designerul Daniel Roseberry a combinat moștenirea cu creativitatea prin propria sa fixație nonșalantă pentru sâni și mameloane, cu o mulțime de referințe iconice à la Christian Lacroix și Jean Paul Gaultier.
Dincolo de transformările în materie de design stimulate de cererea consumatorilor, designerii modernizează această categorie de modă de nișă prin accesarea altor domenii de interes cultural, cum ar fi tehnologia și arta. Începem să vedem haute couture-ul mai mult ca o formă de artă și o modalitate prin care designerii își împărtășesc punctele de vedere și convingerile personale.
Maria Grazia Chiuri de la Dior a abordat momentul actual inspirându-se din opera Olesiei Trofymenko, o artistă ucraineană al cărei motiv preferat, Arborele Vieții, este un simbol folcloric al speranței umaniste în culturile din întreaga lume. Un alt exemplu este colecția couture a casei Dior pentru sezonul de primăvară 2020, în cadrul căreia directorul de creație Maria Grazia Chiuri a colaborat cu legendara artistă feministă Judy Chicago. Prezentarea a inclus un spațiu captivant cu bannere împodobite cu întrebări legate de conceptul spectacolului, „What If Women Ruled The World?”.
Distincția în materie de design și tehnică conferită de couture rămâne o forță convingătoare, una cu atât mai puternică atunci când restul calităților s-au cam atrofiat. Rămâne o disciplină a imaginației supreme, nemotivată de preț, cu paradoxul de a fi categoria de modă cea mai informată asupra clienților săi ideali. Haute couture-ul este, așa cum a început, un vis al calității într-o eră a industriei și a succesiunii sale. Această nișă continuă să ne ofere o apoteoză a celei mai frumoase vestimentații care poate fi imaginată și realizată în orice moment și este o industrie care va merge mai departe indiferent de vremurile care vor veni.
