Empatică, pasionată și dedicată, dr. Sorina Stroe (MG Dental), medic stomatolog și asistent universitar doctor la Facultatea de Stomatologie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, aduce confort și încredere pacienților săi, fie că aceștia se confruntă cu anxietăți profunde legate de vizita la dentist, fie că se află în etape avansate ale problemelor dentare. În acest interviu, descoperim povestea unui profesionist care aduce o abordare umană și educativă în relația cu pacienții.
Doamna doctor, ce v-a motivat să alegeți stomatologia ca profesie?
Întrebarea aceasta mă face mereu să zâmbesc pentru că mă trimite cu gândul la tatăl meu, pe care l-am considerat nu doar un mentor, ci și cel mai bun prieten al meu, care m-a ghidat subtil și cu blândețe către această alegere. Am urmat sfatul lui fără să ezit și, din fericire, a fost o decizie excelentă. Este o profesie pe care o urmez cu mare pasiune, care îmi oferă satisfacții zilnice și, totodată, libertatea de care am nevoie.
Care sunt aspectele acestei profesii care vă aduc cea mai mare satisfacție?
Cred că, în primul rând, să lucrez cu pacienții care se confruntă cu anxietatea în fața procedurilor stomatologice. Sunt cei care au avut în trecut experiențe mai puțin plăcute și care amână până la limita suportabilului vizita la dentist. Deși este un drum dificil și delicat, este ca un „dans” al încrederii. Aproape întotdeauna, ceea ce rămâne la final sunt relații frumoase și pline de recunoștință, durabile pe termen lung. Aș spune chiar că, deși e una dintre cele mai mari provocări să transformi pacientul care ezită la ușa cabinetului în cel care se așază relaxat în scaun și îți povestește în câteva cuvinte ce a mai făcut înainte de consultul propriu-zis, acest proces este incredibil de îmbucurător. Pacienții care trec prin această transformare devin fideli, oferă recomandări și, mai important, îți oferă bucuria de a ști că ai ajutat cu adevărat pe cineva aflat în nevoie.
Un alt exemplu îl reprezintă pacienții care ajung la noi în stadii avansate ale problemelor dentare, din diverse motive, poate și din cauza situației financiare. Transformarea lor este uneori magică, iar momentul în care se privesc în oglindă și li se luminează chipul este de neprețuit.
Care sunt cele mai importante calități pe care trebuie să le aibă un bun medic stomatolog?
Aș începe cu empatia. Mi se pare foarte importantă, mai ales având în vedere exemplul anterior cu pacienții temători. Consider că empatia este o calitate esențială pentru orice medic, indiferent de specialitatea sa. Pacientul trebuie să se simtă în siguranță și să poată căpăta încredere. Mersul la medic și, mai ales, la dentist este oricum un moment delicat pentru mulți pacienți, motiv pentru care medicul trebuie să „îndulcească” puțin experiența. Încerc să mă pun adesea în locul pacientului, iar asta mă ajută să înțeleg mai bine interacțiunea cu el.
O altă calitate esențială este curiozitatea. Dorința de a rămâne la curent, de a afla mereu noutățile și de a încerca ceva nou. Pentru mulți medici poate fi tentant, chiar mai profitabil, să se închidă în cabinet și să nu mai „piardă vremea” la cursuri sau congrese. Eu cred însă că participarea la evenimente care aduc plusvaloare și de unde avem ceva de învățat este de mare ajutor.
A treia calitate este capacitatea de autoevaluare, cunoașterea limitelor și sinceritatea. Nu am găsit un singur cuvânt care să descrie toate acestea, așa că prefer să dezvolt pentru a mă asigura că mi-am expus ideea clar. Consider că este important ca, atunci când nu suntem siguri sau nu știm cum să intervenim, să avem capacitatea de a admite asta în fața pacientului și de a-l îndruma către un alt coleg sau de a ne consulta cu alt medic. Este esențial să punem binele pacientului pe primul plan, chiar și atunci când asta înseamnă să ne lăsăm orgoliile personale deoparte.
Cum abordați comunicarea cu pacienții care au fobii legate de vizita la dentist? Cum construiți o relație bazată pe încredere cu aceștia?
Răbdarea este primul ingredient esențial. Este important să înțelegem că, uneori, poate nu trebuie să facem altceva decât un consult rapid de cinci minute pe scaun, urmând ca restul discuției să aibă loc la birou, astfel eliminând factorul de stres. Asta îi oferă pacientului ocazia să se relaxeze și să urmărească mai bine explicațiile pe care le oferim.
De asemenea, este important să oferim opțiuni de tratament. Ascultarea dorințelor pacientului și luarea lor în considerare pot ajuta la consolidarea încrederii, cu condiția ca soluția aleasă să fie totuși acceptabilă și să credem în rezultatul final.
Un alt aspect este să nu forțăm nimic. Pacientul trebuie lăsat să progreseze în propriul ritm, iar fiecare mică realizare – orice procedură reușită, oricât de simplă ar fi – merită să fie încurajată și apreciată.
În cazurile mai severe, putem discuta cu pacientul despre opțiuni de control al anxietății (cu asistență medicamentoasă), dacă timpul sau situația nu ne permit să aplicăm prima variantă. Această abordare permite pacientului să se simtă în siguranță și să capete încredere în proces, chiar și atunci când teama sa este foarte puternică.
Cum este să mergi la stomatolog în 2024, comparativ cu situația din România de acum două decenii?
Pentru mine, ca practician, este palpitant ritmul în care se schimbă lucrurile. Cred sincer că, pentru pacienți, mai ales pentru cei care au termen de comparație din urmă cu două decenii, mersul la stomatolog ar trebui să fie o bucurie. Progresul tehnologic și nivelul din ce în ce mai mare de digitalizare ne permit acum să planificăm foarte transparent și clar fiecare etapă a tratamentului. Pacienții manifestă acum nerăbdare și încredere în rezultatul final, în comparație cu ceea ce se întâmpla acum 20 de ani.
În plus, nu ne mai confruntăm aproape deloc cu durerea. Cu excepția situațiilor în care pacientul amână mult vizita la dentist și ajunge într-o fază acută greu de gestionat prin anestezie, durerea este doar o amintire neplăcută pentru pacienții mei. Timpii de tratament s-au redus semnificativ, iar etapele necesare s-au reorganizat astfel încât întregul proces să necesite mai puțin timp.
Care au fost cazurile care v-au marcat traseul profesional? Cu care vă mândriți cel mai mult?
Sunt multe cazuri care mi-au marcat experiența profesională, dar, dacă ar fi să aleg, aș povesti despre un pacient cu anxietate severă, care suferea de atacuri de panică. M-a avertizat încă de la început că s-ar putea să aibă astfel de reacții și mi-a cerut să îl las în pace și să-l las să plece dacă simte nevoia. Era primul meu an de activitate. Într-o zi, în timpul unui tratament de canal (popular numit „scoaterea nervului”), pacientul mi-a făcut semn să mă opresc, mi-a luat mâna în mâna lui, s-a ridicat și a plecat. Spre surprinderea mea, câteva ore mai târziu s-a întors cu un zâmbet reținut, întrebându-mă dacă îl mai primesc la tratament. Acum, după 14 ani, este în continuare pacientul meu, vine regulat la controale sau atunci când apare o problemă, iar anxietatea legată de vizitele la dentist este de domeniul trecutului. Mai mult decât atât, a adus în cabinet o persoană dragă lui, care suferă de aceeași teamă, pe care a ajutat-o, împreună cu mine, să-și depășească anxietatea.
Un alt caz marcant a fost cel al unui pacient tânăr care, la vremea respectivă, avea un stil de viață dezechilibrat: pierdea nopți, întârzia sau rata programările, în ciuda problemelor dentare pe care le avea. Am continuat așa câteva luni, până în momentul în care, în timpul unei extracții, a adormit pe scaun. Crezând că leșinase, am început să aplic procedurile de urgență, însă s-a trezit ușor deranjat că îl trezisem din somn. Într-o zi de început de ianuarie, am primit un email lung de la el în care îmi spunea că regretă comportamentul său, că a decis să fie serios în legătură cu tratamentele și să facă un credit pentru a-și rezolva toate problemele dentare într-o manieră responsabilă. De atunci, timp de 12 ani, a venit constant la controale și și-a menținut sănătatea dentară în mod exemplar.
Acestea sunt doar două povești, dar sunt reprezentative pentru mine și cred că astfel de pacienți marchează cariera unui medic, mai ales la început de drum, modelându-i parcursul profesional și relația cu pacienții.
Care sunt principiile fundamentale care vă ghidează activitatea de zi cu zi?
Principiile fundamentale care îmi ghidează cariera zilnic sunt:
Empatia – Așa cum am menționat anterior, empatia este esențială. Îmi propun mereu să înțeleg nevoile și temerile pacientului, astfel încât să îi ofer o experiență cât mai confortabilă și sigură.
Sinceritate și transparență – Încrederea este fundamentală în relația medic-pacient. Prefer să fiu sinceră cu pacienții chiar și atunci când suspectez că există posibilitatea apariției durerii sau când se conturează un plan financiar. În aceste cazuri, aleg să prezint variantele cele mai pesimiste, astfel încât, dacă apar modificări, ele să fie în favoarea pacientului, adică mai accesibile. E mai bine să te aștepți la o situație mai dificilă și să fii plăcut surprins decât invers.
Deschidere – Dacă am de luat o decizie despre care nu sunt sigură că este cea mai potrivită, prefer să amân până când mai reflectez sau mă consult cu un coleg a cărui părere o apreciez.
Viteză de reacție la nevoile pacienților – Tratez întotdeauna urgențele cu prioritate. Consider că este un confort minim pe care orice medic trebuie să-l asigure, astfel încât pacienții să se simtă în siguranță. Nu mi se pare normal ca un pacient care are o urgență să fie nevoit să aștepte zile întregi până să fie primit la cabinet.
Îmbunătățire continuă – Întotdeauna pot să fiu mai bună sau să fac lucrurile mai bine. Nu sunt astăzi ceea ce am fost ieri și probabil mâine nu voi fi ceea ce sunt astăzi. Dacă, după o anumită perioadă, realizez că ceea ce am făcut în trecut nu a fost cea mai bună soluție, fie din lipsă de informații, fie din lipsa mijloacelor disponibile la acel moment, nu voi ezita să-i spun pacientului acest lucru și să propun o corectare a situației într-un mod echilibrat și sincer.
Sunteți și asistent universitar doctor. Cum vedeți viitoarele generații de stomatologi din această perspectivă?
Deși, la început, am fost ghidată pe acest drum de mentorul meu, căruia îi sunt profund recunoscătoare, în timp am descoperit o mare satisfacție și în activitatea didactică. Unul dintre principalele motive este că interacțiunea cu studenții este întotdeauna proaspătă și energizantă și îmi oferă o motivație continuă pentru a învăța și a rămâne la curent cu noutățile. Cumva, predatul vine și cu o obligație: nu am nicio reținere ca, atunci când primesc o întrebare la care nu am un răspuns complet în acel moment, să le spun sincer că mă voi documenta și că la întâlnirea următoare le voi oferi toate informațiile necesare. Pentru mine, acest proces este un fel de exercițiu mental, un mod de a mă menține în formă și mereu curioasă.
Cum văd generațiile ce vin? Sincer, sunt foarte diverse. Pe de-o parte, există studenți excepționali, foarte interesați și mult mai bine informați decât eram noi la vârsta lor. Pe de altă parte, întâlnesc și studenți complet dezinteresați și, da, uneori, lipsiți de respect. Probabil, la fel ca în viață, vom avea o varietate de abordări, însă am încredere că cei pasionați și dedicați vor contribui semnificativ la viitorul stomatologiei.
Considerați că populația din România a ajuns la un nivel mulțumitor de conștientizare a importanței mersului periodic la stomatolog?
Populația din România nu a ajuns, cu siguranță, la un nivel suficient de conștientizare în ceea ce privește vizitele periodice la stomatolog. Încă întâlnim, din păcate, numeroși pacienți care, până la 30 de ani, nu au făcut niciodată un detartraj sau care ajung la cabinet doar în situații stringente, când durerea devine insuportabilă. Sunt, de asemenea, mulți care se spală pe dinți o singură dată pe zi, de obicei dimineața. Acestea sunt doar câteva dintre problemele pe care le observăm frecvent.
Suntem departe de un nivel de educație adecvat privind igiena orală, mai ales dacă vorbim la nivel național, incluzând mediul rural. De aceea, este esențial să încercăm, pe cât posibil, să propagăm informațiile corecte, astfel încât să ne putem pune speranța într-o schimbare pozitivă pentru viitor. Aici, responsabilitatea revine atât nouă, ca medici, cât și pacienților, care pot contribui la răspândirea informațiilor corecte în comunitățile lor.
Ce mesaj le transmiteți celor care amână vizitele la dentist din diverse motive?
Amânarea vizitelor la dentist nu face decât să agraveze problemele dentare și transformă soluțiile inițiale în intervenții mai complicate și costisitoare. Așadar, nu amânați! Veniți să rezolvăm problemele cât mai repede după apariția lor, deoarece, fie că este vorba de carii sau de alte afecțiuni, amânarea va duce la agravarea situației și la creșterea costurilor și a complexității tratamentelor necesare.
