În statistica internațională, unu din zece adulți va dezvolta pe parcursul vieții un anumit tip de hernie dintre cele enumerate: ombilicală, de linie albă, inghinală, postoperatorie, eventrație. Chiar dacă persoanele predispuse sunt cele obeze și femeile aflate în perioada post-partum, aceste afecțiuni pot apărea și în rândul altor categorii, inclusiv la persoane tinere, de sex masculin. Despre implicațiile acestor afecțiuni, dar și despre modalitățile de tratament pe care medicina modernă ni le propune ne vorbește dr. Marina Dumitraș – Medic Primar Chirurgie Generală, Proctologie, Doctor în Științe Medicale.
Societatea Europeană de Chirurgie recomandă tratamentul chirurgical doar atunci când pacientul are simptome, astfel că foarte mulți pacienți ajung la medicul chirurg doar în situații de urgență: când au dureri vii, modificări ale regiunii ombilicului (buricului) sau când hernia devine încarcerată sau chiar ștrangulată.
În această patologie parietală este implicat și factorul genetic, reprezentat de o structură slabă a fasciilor, care acoperă mușchii și asigură rezistența peretelui abdominal anterior. Acești pacienți care descriu antecedente heredo-colaterale de hernie, hemoroizi și varice trebuie verificați dacă au această asociere de patologii.
Ce este hernia ombilicală?
Hernia ombilicală reprezintă o exteriorizare (ieșire) a epiploonului intraabdominal (grăsimea care acoperă organele din abdomen sau a unui segment de intestine subțire și gros) printr-o zonă slabă a peretelui abdominal – inelul ombilical.
Printre cele mai comune cauze de apariție a acestei afecțiuni aș aminti:
• obezitatea (crește presiunea intraabdominală);
• sarcinile multiple cu copii macrosomi (cu greutate mare și în prezentație pelviană – genunchii fătului apasă pe zona ombilicală a gravidei);
• dializa cronică (presiunea intraabdominală crescută);
• deficitul proteic (scade structura de rezistență a peretelui abdominal anterior);
• factorul genetic: structura alterată a fibrelor de colagen din peretele abdominal anterior.
Simptomele herniei ombilicale
Cele mai frecvente simptome sunt: jena ulterior transformată în durere, în asociere cu apariția unei tumefacții (umflături) la nivelul regiunii ombilicale care, inițial la apăsare, se resimte în abdomen, ulterior crește în dimensiuni și poate rămâne blocată în exterior (încarcerare/ștrangulare).
Hernia poate asocia și modificări ale tegumentului: înroșirea pielii ombilicului, eroziuni (mici zgârieturi), edem (inflamație), echimoză (vânătaie).
Cele mai afectate persoane sunt pacienții obezi, sexul feminin în perioada post-partum (după naștere, peretele este flasc, la fel și musculatura drepților abdominali, și găsim asocierea frecventă a herniei ombilicale cu diastazisul mușchilor drepți abdominali supraombilical și subombilical), cele cu deficit proteic (malnutriție proteică), cele cu o structură alterată a fibrelor de colagen din fasciile (structurile de rezistență) care acoperă mușchii abdominali.
Cum se realizează diagnosticul?
Investigațiile pot fi atât clinice, cât și paraclinice.
- Clinic: prin identificarea defectului parietal ombilical și măsurarea dimensiunii sacului herniar, a reductibilității sau ireductibilității lui (la apăsare intră în cavitatea abdominală sau rămâne blocat).
- Paraclinic: ecografie de părți moi și tomografie computerizată – metode imagistice, cu o sensibilitate crescută, care apreciază mărimea defectului parietal, a sacului herniar, conținutului lui – în caz de hernie ombilicală ștrangulată (tabloul clinic al unei ocluzii intestinale – blocarea circuitului digestiv), care conține un segment din intestinul subțire sau gros, tomografia ne va aprecia viabilitatea (vascularizația) lui și, implicit, complexitatea intervenției chirurgicale, dacă există lichid intraperitoneal și va vizualiza patologiile organelor din vecinătate.
Chirurgical sau laparoscopic – care este tratamentul de elecție?
Pentru cei diagnosticați cu hernie ombilicală este util să înțeleagă care este cea mai sigură și eficientă metodă de tratament pentru tipologia afecțiunii lor, dar și ce presupune aceasta. De reținut este că, indiferent de caracteristicile herniei, în prezent, tratamentul de elecție este exclusiv chirurgical. Clasic sau laparoscopic? Medicul specialist vă va recomanda varianta ideală. În funcție de dimensiunile defectului parietal ombilical și ale sacului herniar, dar și de asocierea vreunei complicații, se va decide varianta de tratament chirurgical.
În cazul unui defect parietal mic și al unui sac herniar ombilical care se reduce, va fi preferată varianta clasică. Aceasta presupune realizarea unei incizii axate pe zona ombilicală, în pliul ombilical, vizualizarea defectului parietal, desființarea inelului ombilical, aplicarea unei plase de polipropilenă, care se fixează cu fire standard, circumferențial, refacerea inelului ombilical, sutura tegumentului ombilical (avantajul unei cicatrici estetice, insesizabile, pentru că ombilicul se va retracta).
La fel se procedează și în cazul unei hernii ombilicale voluminoase, cu defect parietal mare – se va alege varianta clasică de tratament chirurgical. Aceasta poate presupune și excizia tegumentului ombilical (omfalectomie), aplicarea unei plase de polipropilenă care să acopere defectul cu circa 1,5-2 centimetri, urmată de fixarea ei standard, circumferențial, cu fire separate.
Când avem de-a face cu un defect parietal mic, dar sacul herniar e voluminos, dar reductibil sau nereductibil, varianta de tratament chirurgical de elecție este cea minim invazivă laparoscopică. Ce presupune aceasta?
Se practică trei incizii estetice, milimetrice, de maxim un centimetru, se insuflă dioxid de carbon, se lucrează ca într-un balon, se explorează toată cavitatea abdominală și se apreciază mărimea defectului parietal, a sacului herniar, conținutul acestuia.
Se verifică vascularizația segmentului de intestin blocat sub control vizual. Se ridică și se rezecă sacul herniar – pentru a nu produce un serom postoperator. Ulterior se aplică o plasă care acoperă defectul parietal ombilical și se fixează cu capse lent resorbabile, standard, în dublă coroană. Se practică controlul hemostazei, se scot instrumentele sub control optic.
Se realizează suturi fine, lineare la nivelul peretelui și tegumentului, care lasă în urmă cicatrici estetice.
Care sunt potențialele complicații în cazul unei hernii ombilicale netratate?
Hernia ombilicală evoluează, în lipsa tratamentului chirurgical, spre complicații. Evoluția poate însemna: blocarea conținutului sacului herniar, adică a unei hernii ombilicale încarcerate sau ștrangulate, cu apariția unei subocluzii sau ocluzii intestinale (tranzit absent pentru gaze și materii fecale, greață, vărsături, stare generală alterată).
Un pacient diagnosticat și neoperat de hernie ombilicală are multiple recomandări pentru evitarea apariției complicațiilor:
• de a scădea în greutate;
• de a evita efortul fizic susținut până la momentul operator;
• de a corecta deficitele proteice;
• la cei dializați peritoneal cronic, de a nu avea presiuni intraabdominale foarte mari la ședințele de dializă.
Recuperarea postoperatorie
Recuperarea postoperatorie diferă în funcție de varianta de tratament chirurgical aleasă și presupune evitarea efortului fizic susținut timp de șase-opt săptămâni pentru ambele variante chirurgicale, însoțită de purtarea unei centuri abdominale de contenție, toaletarea plăgilor timp de șapte zile cu o soluție antiseptică, iar administrarea unui antiinflamator postoperator pentru o perioadă de circa șapte zile este absolut obligatorie.
Regimul alimentar postoperator nu este unul foarte dur – este permisă ingestia următoarelor alimente: legume și fructe preparate termic, pentru o perioadă de circa șapte zile, a preparatelor cu carne de pește, pui la grătar sau cuptor, dar interzisă ingestia alimentelor care meteorizează pacientul, de tipul: fasole, mazăre, varză, dar și a alimentelor care încetinesc tranzitul intestinal, de tipul: orez, carne de vită, pâine.
Cum ne alegem chirurgul pentru această operație?
Un chirurg empatic cu pacienții săi, care îți explică pașii operației, îți face un desen în timpul consultației preoperatorii și care are competență de laparoscopie avansată, este persoana indicată pentru efectuarea acestei intervenții.
Dr. Dumitraș Marina – Medic Primar Chirurgie Generală, Proctologie, Doctor în Științe Medicale
Competență Flebologie: Scleroterapie și Laser Vascular (Clinica Skinmed)
Competență Chirurgie Laparoscopică nivel avansat și Ultrasonografie Generală (Spitalul Euroclinic Regina Maria)
Atestat de operator secund în Chirurgia Robotică da Vinci Xi
