Un zâmbet poate fi calculat în microni, proiectat digital și anticipat înainte ca medicul să atingă primul dinte. Pentru dr. Jona Yousif, poate purta chiar o identitate: „Romanian Smile”, conceptul prin care își propune să transforme expertiza stomatologiei românești într-o semnătură recognoscibilă internațional.
Povestea JONA Clinic a început în 2023, când Jona Yousif a pornit singur proiectul, după propria viziune medicală. Doi ani mai târziu i s-a alăturat dr. Dani Shawu, prieten din copilărie și medic stomatolog la rândul său, iar ceea ce fusese construit în jurul actului medical a început să capete dimensiunea unui grup. Astăzi, cei doi conduc împreună trei clinici, în București, Sibiu și Craiova, și o echipă de aproximativ 60 de oameni: Jona coordonează componenta medicală, iar Dani conduce managementul și infrastructura de business.
Peste 15.000 de fațete și coroane realizate, investiții de peste două milioane de euro, digitalizare, rezultate predictibile și un plan care privește deja dincolo de granițele României conturează dimensiunea actuală a proiectului. În spatele cifrelor se află însă doi oameni legați de aceeași cultură, de o prietenie veche și de o împărțire foarte clară a responsabilităților.
Medicină și business, tehnologie și intuiție, risc, familie, leadership și ambiția de a construi un brand medical românesc exportabil: două perspective asupra aceleiași povești – dr. Jona Yousif și dr. Dani Shawu.
DR. JONA YOUSIF
Ai descris cândva propria evoluție profesională prin formula „de la zero la un milion de euro”. Dincolo de cifra spectaculoasă, cum arată povestea adevărată dintre cele două puncte? Când ai înțeles că poți construi nu doar o carieră de medic, ci și un business?
Dincolo de cifre sunt foarte multe ore de muncă și o atenție enormă acordată detaliilor mici, pentru că fiecare detaliu contează atunci când vrei să construiești o bază solidă.
Am încercat întotdeauna să înțeleg ce își dorește fiecare pacient care intră în clinică – care este dorința lui dincolo de partea strict medicală.
Ești de origine irakiană și trăiești în România din 1995. Cât din omul și antreprenorul Jona Yousif de astăzi vine din întâlnirea acestor două culturi? Ce ai păstrat din rădăcinile tale și ce ai împrumutat definitiv de la România?
Din rădăcinile mele am păstrat, înainte de toate, perseverența, spiritul de luptă și viziunea. Iar de la români am învățat că mereu există o cale și că „speranța moare ultima”.
În 2015 lucrai în trei clinici, în unele zile chiar 12-14 ore, iar primii bani câștigați i-ai reinvestit în educație. Ai ajuns astfel la peste 50 de cursuri și specializări în străinătate. De ce a fost necesar tot acest background?
În medicină nu există „gata, știu tot”, mai ales în 2026, când în fiecare an apar îmbunătățiri în ceea ce privește aparatura, tehnicile și modul în care putem trata un pacient.
Tratamentele moderne înseamnă astăzi șlefuire minimală, incizii mai mici, mai puțină sângerare, vindecare mai rapidă, rezultate durabile și posibilitatea de a aborda cazuri medicale din ce în ce mai complexe.
Primii 10.000 de euro pe care i-ai strâns i-ai investit într-un curs în Dubai. Privind în urmă, cât de importantă a fost acea decizie? Și mai ai astăzi curajul de a miza pe o singură carte atunci când crezi suficient de tare într-o idee?
Aș repeta aceeași mișcare, mai ales când vorbim despre stomatologia modernă. Și până în ziua de astăzi investesc constant în studiile și în educația mea medicală, pentru a putea oferi the best of the best.
Ai construit, apoi ai trecut printr-o despărțire de business și ai luat-o din nou de la capăt cu JONA Clinic. Spui chiar că ți-ai reconstruit businessul de trei ori. Ce ai aflat despre tine în momentele în care succesul s-a lăsat așteptat?
Ca în orice business, înveți din greșeli. Nu există o carte care să te învețe cum să construiești o clinică, însă cel mai important lucru pe care l-am învățat este să investesc în oameni. De acolo vine, indubitabil, succesul.
JONA Clinic înseamnă astăzi București, Sibiu și Craiova, iar următoarea miză este extinderea internațională. Care este, de fapt, planul tău: să construiești o rețea de clinici sau un brand medical românesc capabil să concureze internațional?
În România există medicină de foarte bună calitate, mai ales în stomatologie, și merită să o promovăm în străinătate. Inclusiv din perspectiva raportului calitate-preț, România este peste multe alte țări.
Avem foarte mulți medici buni și îmi doresc extinderea noastră în Marea Britanie, Italia, Franța și Spania. Proiectul JONA Clinic înseamnă peste 20 de clinici în România și minimum patru în străinătate în următorii 10-15 ani.
Spui că JONA Clinic este prima clinică stomatologică complet digitală din România și Europa de Est. Dincolo de titulatură și de tehnologia impresionantă, ce înseamnă asta concret pentru omul care se așază pe scaunul medicului? Cum arată traseul unui pacient într-o clinică complet digitalizată?
Când spunem „clinică digitală”, vorbim atât despre aparatură, cât și despre software. Clinica noastră este complet echipată cu scaune XO, pe care eu le numesc „Rolls-Royce-ul stomatologiei”, lucru certificat inclusiv de XO Danemarca. Acestea cresc confortul pacienților, dar și al medicilor. Software-ul ne permite să realizăm planuri de tratament mai precise și îl ajută pe pacient să vadă viitorul înainte de a începe efectiv o procedură.
Vorbești mult despre „rezultate predictibile”, iar aici pare să fie una dintre marile revoluții ale stomatologiei actuale. Cu ani în urmă, pacientul trebuia în bună măsură să aibă încredere în promisiunea medicului; astăzi poate vedea și analiza rezultatul înainte ca tratamentul propriu-zis să înceapă. Cât de aproape suntem, în realitate, de situația în care rezultatul final poate fi anticipat cu precizie?
Depinde foarte mult de pregătirea medicului și de cât de bine știe să realizeze tratamentele cu ajutorul software-ului. Astăzi, marja de eroare scade semnificativ, iar pacientul capătă mai multă încredere în medic.
Totul depinde însă și de patologia pacientului. Nu există un standard fix – fiecare pacient are propriul plan de tratament și un rezultat diferit.
Cum lucra un medic acum 10-15 ani și cum lucrează astăzi? Ce variabile sau surprize pe care înainte nu le puteai controla au fost eliminate de scanarea digitală, simulări, proiectarea computerizată și noile tehnologii?
Diferența se vede în rezultate. Sunt mult mai estetice, mai funcționale, iar noi, ca medici, avem mult mai multă predictibilitate.
Tratamentele sunt minim invazive și, la finalul zilei, pacientul este cel care are cel mai mult de câștigat. Să nu uităm nici faptul că stomatologia a devenit mult mai puțin dureroasă.
Predictibilitatea schimbă și relația cu pacientul. Dacă omul poate vedea înainte cum ar putea arăta, nu mai cumpără doar un tratament, ci intră într-un proces în care poate participa la decizia estetică. A devenit pacientul de astăzi un fel de coautor al propriului zâmbet?
Există plusuri și minusuri, însă da, în zilele noastre, pacientul își poate pune amprenta asupra rezultatului final. Iar acest lucru este posibil și pentru că sunt din ce în ce mai mulți pacienți informați.
Toată această predictibilitate presupune investiții considerabile. Cât costă pariul pe digitalizare și cât de repede se amortizează?
Costurile sunt foarte ridicate, iar investițiile trebuie reluate la fiecare doi-trei ani, în cele mai fericite cazuri, mai ales dacă vrem să fim permanent conectați la tot ceea ce apare nou. În acest moment, numai clinica din București reprezintă o investiție de peste 1,5 milioane de euro, iar la nivelul întregului grup vorbim despre peste 2,2 milioane de euro investiți.
Când recuperăm investiția? Minimum opt-zece ani. Sau poate niciodată. Depinde de ceea ce vrem să oferim.
În medicină, excelența cere prudență; în antreprenoriat, creșterea presupune adesea risc. Tu te descrii drept un om care „riscă enorm”. Cum conviețuiesc cele două mentalități în aceeași persoană?
Depinde unde vreau să ajung. Dacă îmi doresc să fiu în top 3, atunci riscul face parte din business.
Lumea cunoaște de decenii celebrul „Hollywood Smile”. Tu ai introdus o sintagmă care stârnește inevitabil curiozitatea: „Romanian Smile”. Ce este, de fapt, zâmbetul românesc și prin ce îl diferențiezi de acel ideal american al dinților foarte albi și perfect aliniați?
„Hollywood Smile” este o denumire care a devenit o expresie internațională. Noi încercăm acum, prin tot ceea ce facem, să arătăm că și în România realizăm zâmbete la nivelul celor de la Hollywood, dar sub brandul Romanian Smile.
Hollywood Smile nu este un tratament, este un trend.
De ce ai simțit nevoia să-i dai o identitate românească? Există particularități estetice, o anumită naturalețe sau o filozofie a tratamentului care pot transforma „Romanian Smile” într-o semnătură recognoscibilă și, poate, exportabilă?
Pentru că totul se face aici, în România. De ce să nu ieșim cu capul sus și să spunem că realizăm în România zâmbete estetice și funcționale? Nimeni nu ne oprește să ne promovăm țara, mai ales că avem aici tot ceea ce ne trebuie pentru a perfecționa rezultatele.
Ai realizat peste 15.000 de fațete și coroane, peste 3.000 de implanturi, peste 250 de cazuri de aligner și peste 500 de aparate dentare și ai văzut probabil toate formele în care oamenii își imaginează zâmbetul perfect. Când social media „produce” chipuri, buze și zâmbete tot mai asemănătoare, cum creezi frumusețe fără să fabrici uniformitate? Cât dintr-un zâmbet reușit înseamnă, de fapt, micile lui imperfecțiuni?
Un zâmbet estetic este tocmai un zâmbet care păstrează imperfecțiunea. Fețele și fizionomiile noastre nu sunt perfect simetrice, iar noi construim o anumită simetrie pornind tocmai de la aceste particularități. Așa obținem un zâmbet potrivit fizionomiei fiecăruia. Dacă încercăm să facem partea dreaptă copia perfectă a părții stângi, rezultatul poate părea nefiresc, ca și cum zâmbetul nu ar aparține acelui chip. Tocmai aici intervine diferența dintre cosmetica dentară și estetica dentară.
Ai o formulă foarte bună: „Estetica înseamnă frumusețe plus funcționalitate”. Ți se întâmplă să refuzi pacienți care își doresc intervenții pe care le consideri inutile sau greșite? Cât de greu este, inclusiv ca antreprenor, să-i spui clientului care este pregătit să plătească: „Nu ai nevoie de asta”?
Un „da” spus unui caz compromis poate însemna pierderea încrederii și a imaginii, dar și costuri mult mai mari generate ulterior de tratamente repetate. Pentru a păstra calitatea și reputația, uneori cel mai bun răspuns este „nu”.
Primul tău pacient a fost un copil căruia i-ai pus o plombă și despre care ai povestit că te-a îmbrățișat la final. Spuneai că ai plecat atunci din cabinet simțindu-te de parcă ai fi „câștigat un milion de euro”. După mii de pacienți, clinici, cifre și expansiune, mai poate un caz să-ți provoace bucuria aceea aproape ingenuă de la început?
Fiecare caz și fiecare pacient reprezintă pentru mine o satisfacție foarte mare. Fiecare pacient este o imagine a muncii mele și, în același timp, cea mai bună reclamă pentru ceea ce fac. Înaintea cifrelor, trebuie să mă asigur că pacientul meu este mulțumit.
Ai vorbit deschis despre sacrificiile anilor în care ai construit și despre faptul că ai pus investiția și creșterea înaintea confortului personal. Ce te-a costat, de fapt, acest succes? Există ceva ce ai sacrificat atunci și astăzi n-ai mai fi dispus să sacrifici?
Viața personală. Iar acum este momentul să găsesc un echilibru între muncă și viața personală.
Succesul nu vine fără sacrificii și fără foarte multe ore de muncă. Am ales acest drum fără să regret. Știam că, la un moment dat, succesul va bate la ușă.
Cum arată Jona Yousif atunci când nu este nici doctor, nici CEO? Ce îți place, ce te scoate complet din ritmul clinicii, pe ce îți cheltuiești banii fără remușcări și ce înseamnă pentru tine, astăzi, luxul?
Banii îți aduc confort. Îmi plac vacanțele, atunci când am timp pentru ele, dar cel mai important este timpul petrecut cu familia. Îmi plac sportul, gătitul – gătesc foarte mult – și să conduc ore întregi cu mașina. Este relaxant.
Ai vorbit despre un proiect amplu care ar combina formarea medicilor tineri cu accesul la tratament pentru oamenii care nu și-l permit. În același timp, construiești JONA Clinic, vorbești despre extindere internațională și despre „Romanian Smile”. Dacă toate acestea sunt părți ale aceleiași construcții, care este destinația? Ce ai vrea să rămână în urma lui Jona Yousif dincolo de clinicile care îi poartă numele?
Îmi doresc să construiesc un loc confortabil atât pentru medici, cât și pentru pacienți. Și vreau să las o amprentă frumoasă în sufletul oamenilor: zâmbetele lor să reziste minimum 10-15 ani și, de fiecare dată când un pacient se uită în oglindă, să poată spune: „Am fost la Jona și Jona mi-a schimbat viața”.
Un zâmbet înseamnă foarte multă încredere în sine și un vibe pozitiv.
Și, pentru că spui că „mereu există o variantă mai bună”: pentru un om construit astfel, când devine suficient? Vezi momentul în care îți vei spune „gata, am ajuns”?
Nu cred că va veni momentul acela, pentru că sunt o persoană care își dorește din ce în ce mai mult. Sunt obsedat de succes și de rezultate pozitive.
DR. DANI SHAWU
Omul din spatele businessului
Ești medic stomatolog, dar în cadrul JONA Clinic ai ales să te așezi în spatele actului medical și să construiești businessul care îl face posibil. Când ai descoperit că strategia, cifrele și managementul te atrag la fel de mult ca medicina?
Sunt medic stomatolog la bază și tocmai faptul că înțeleg realitatea din cabinet mă ajută foarte mult în ceea ce fac astăzi. Rolul meu în JONA Clinic s-a conturat firesc în zona de management și business. Am dezvoltat infrastructura din spatele actului medical – Patient Care, marketing, analiza cifrelor, componenta financiar-contabilă și procesele operaționale – astfel încât medicii să se poată concentra asupra medicinei.
Tu și Jona vă cunoașteți din copilărie, ați crescut în aceeași comunitate din Irak și astăzi administrați împreună un business de milioane de euro. Prietenia ajută într-un asemenea parteneriat sau poate deveni, uneori, cea mai mare vulnerabilitate?
În cazul nostru, prietenia a existat înaintea businessului. Am crescut cu aceleași repere, adică familia, loialitatea, respectul și ideea că lucrurile durabile se construiesc pe termen lung.
Vorbim în fiecare zi, inclusiv în afara businessului, și putem discuta foarte direct. Nu ne considerăm doar asociați, ci familie. Cred că tocmai încrederea construită în toți acești ani face parteneriatul nostru rezistent.
Jona este vizionarul medical, tu conduci managementul și infrastructura de business. Pare o delimitare ideală pe hârtie. În realitate, ce se întâmplă când medicul vrea ceva extraordinar pentru pacient, iar omul de business se uită la cost și spune că nu este sustenabil?
Valorile după care funcționăm sunt filtrul prin care luăm deciziile. O soluție poate părea foarte eficientă financiar pe termen scurt, dar dacă afectează încrederea pacientului, libertatea medicului sau relația din echipă, pentru noi nu este o opțiune. Businessul trebuie să creeze infrastructura în care medicina performantă să poată funcționa, iar aici trebuie găsit permanent echilibrul.
Aveți astăzi trei clinici și aproximativ 60 de oameni, iar planul este mult mai amplu. Care este cel mai greu lucru atunci când transformi o clinică foarte bună într-o rețea, fără să transformi, în același timp, medicina într-o corporație?
Cea mai mare provocare este să poți scala standardul fără să pierzi cultura care l-a creat. Fiecare clinică are propria comunitate, însă pacientul trebuie să regăsească aceeași calitate, aceeași empatie și aceeași continuitate. Rolul meu este să construiesc procesele de management și infrastructura care permit acest lucru, fără să sufocăm libertatea profesională a medicilor.
Ai dezvoltat în JONA Clinic inclusiv departamentul de Patient Care. Ce înseamnă, în 2026, experiență premium într-o clinică medicală? Cât contează medicina și cât contează tot ceea ce i se întâmplă pacientului înainte și după ce ajunge pe scaun?
Pentru noi, „Best in Care” înseamnă că performanța medicală trebuie dublată de aceeași calitate a experienței pacientului. De aceea am dezvoltat Patient Care: experiența trebuie urmărită de la primul contact cu clinica, pe întregul parcurs al tratamentului și inclusiv în relația ulterioară. Medicina poate fi excelentă, dar pacientul trebuie să simtă aceeași grijă și în toate celelalte puncte de contact cu clinica.
În business se vorbește permanent despre KPI, eficiență, productivitate și profitabilitate. Care este cifra la care te uiți tu prima dată când vrei să afli dacă o clinică funcționează bine?
Analiza performanței și a cifrelor face parte din responsabilitatea mea, dar într-un business medical, cifrele nu pot fi privite izolat. Ele trebuie corelate cu experiența pacientului, cu funcționarea echipei și cu standardul medical.
Pentru noi, succesul financiar este necesar pentru dezvoltare, însă nu este măsura finală. Dacă am crește pierzând încrederea pacientului sau componenta umană a clinicii, nu aș considera asta un succes.
JONA Clinic presupune investiții de peste două milioane de euro, iar tehnologia trebuie actualizată permanent. Cât de dificil este să conduci financiar un business în care avantajul competitiv de astăzi poate cere o nouă investiție peste numai doi sau trei ani?
Este un business care presupune investiții constante, adevărat, iar dezvoltarea trebuie gândită pe termen lung. Tocmai de aceea, infrastructura financiară, analiza cifrelor și procesele sunt esențiale. Nu putem lua deciziile exclusiv în funcție de recuperarea rapidă a unei investiții. Trebuie să vedem ce aduce aceasta pentru calitatea actului medical, pentru experiența pacientului și pentru capacitatea grupului de a crește sănătos.
Vreți să transformați JONA Clinic într-un brand internațional, iar Londra se află printre piețele vizate. Din perspectivă de business, de ce ar alege un pacient britanic o clinică românească?
Pentru că România poate oferi astăzi stomatologie la standard internațional, cu medici foarte bine pregătiți, tehnologie modernă și tratamente complexe, dar la un raport calitate-preț mult mai competitiv decât în Marea Britanie.
Diferența nu trebuie să fie însă doar de cost. Pacientul britanic trebuie să știe exact ce tratament primește, cine îl coordonează, cât durează, ce rezultat poate anticipa și ce se întâmplă după ce se întoarce acasă. Aici cred că JONA poate avea un avantaj: un parcurs medical complet, bine organizat, cu planificare digitală, coordonare între specialități și conceptul „Romanian Smile”, construit pe rezultate naturale și personalizate.
Dacă vrem să intrăm serios pe piața britanică, trebuie să vindem în primul rând încredere și calitate, nu doar faptul că tratamentul este mai accesibil în România.
Care este cel mai mare risc pentru JONA Clinic în următorii ani: să crească prea încet sau, dimpotrivă, să crească prea repede?
Pentru mine, riscul real ar fi să creștem pierzând ceea ce ne-a adus până aici: încrederea pacientului, libertatea responsabilă a medicilor și componenta umană. Dimensiunea rețelei contează, însă nu vrem ca, peste zece ani, JONA să fie cunoscută doar pentru numărul clinicilor. Vrem să fie recunoscută pentru standardul pe care l-a construit.
Conduci oameni, bugete și trei clinici, iar acasă ești soțul Violetei și tatăl lui Kain și Kais. Ce te-au învățat copiii despre leadership și despre lucrurile pe care cifrele nu le pot măsura?
Familia este cea care mă ține ancorat. Eu și soția mea, Violeta, ne creștem cei doi băieți raportându-ne la aceleași valori cu care am crescut și noi: loialitate, respect, încredere.
Indiferent cât de plină este agenda sau cât de mari sunt planurile de dezvoltare, pentru mine este esențial ca la finalul zilei să ajung acasă, lângă cei dragi mie. Ei îmi dau energia pentru tot ceea ce fac.
Tu și Jona vorbiți zilnic și spuneți că funcționați mai degrabă ca o familie decât ca doi parteneri de business. Există o regulă nescrisă între voi care v-a salvat până acum de conflictele ce distrug atât de multe asocieri?
Putem avea opinii diferite și tocmai faptul că putem vorbi direct este foarte important. Relația noastră nu a început cu un contract de business, ci cu ani de prietenie și cu valori comune. Cred că regula noastră este încrederea. Știm foarte clar care sunt responsabilitățile fiecăruia și ne respectăm reciproc competențele.
Cum arată universul tău după ce se închid Excel-urile, ședințele și telefoanele? Ce te face să simți că o zi a fost bună, chiar dacă nu s-a întâmplat nimic spectaculos în business?
Ritmul este foarte alert, pentru că gestionăm trei clinici, o echipă de 60 de oameni și planuri importante de dezvoltare. Dar pentru mine, finalul unei zile bune înseamnă să fiu acasă cu familia. Cariera este importantă, însă familia îmi dă echilibrul și energia de care am nevoie pentru a continua.
Dacă, peste zece ani, JONA Clinic va avea dimensiunea pe care o proiectați astăzi, ce ai vrea să poți spune despre businessul pe care l-ai construit alături de Jona, dincolo de numărul clinicilor și de cifra de afaceri?
Mi-aș dori ca prima reacție pe care oamenii o au atunci când aud numele JONA să fie încrederea. Să știe că pacientul este pe mâini bune și să asocieze brandul cu excelență medicală, tehnologie folosită cu sens, rezultate naturale și o echipă care nu uită omul din spatele cazului.
Peste zece ani, dimensiunea rețelei va conta mai puțin decât standardul și comunitatea pe care le-am construit. Dacă JONA Clinic va însemna pentru oameni siguranță, respect și grijă autentică, atunci consider că ne-am atins obiectivul.
Interviu realizat de: Maridana Arsene
Foto: Marius Bărăgan
www.jonaclinic.ro
