În categoria alimentelor proustiene, capabile să evoce amintiri complexe la o simplă degustare, am include, fără doar și poate, stridiile.
Gustul lor intens, prospețimea obligatorie și bizareria pe care o aduc la nivelul papilelor noastre gustative le transformă într-un răsfăț absolut. Ca toate experiențele intense, stridiile nu pot lăsa pe nimeni indiferent. Le adori sau le urăști, însă nu te lasă indiferent. Specialiștii în gastronomie ne atrag, însă, atenția că trebuie să învățăm gustul stridiilor, să ne dăm timp să le descifrăm aroma intensă de mare, cu accente sălbatice de iod și libertate.
Căci așa putem descrie cel mai bine gustul rafinat al stridiilor, o libertate sublimă și intensă a minții care funcționează în perfect acord cu simțurile noastre, de la cel vizual (stridiile servite pe pat de gheață sunt un spectacol în sine) până la cel tactil (textura lor nu poate fi asemănată cu nimic altceva) și la cel olfactiv (de aceea este bine să gustăm stridiile cu ochii închiși, savurând fiecare secundă).
Cum mâncăm stridiile
Stridiile sunt considerate o delicatesă care depinde, în primul rând, de prospețimea lor. De aceea, vă redomandăm să le comandați exclusiv la restaurante care pot garanta un produs de calitate. Cel mai spectaculos mod de a le savura este să le consumăm crude, când își mențin perfect gustul. Este esențial să fie păstrate în condiții sigure pentru a fi sănătoase iar dacă sunt servite pe pat de gheață, desfăcute, trebuie să simțim acel miros de mare, iar carnea să aibă culoarea fildeșului. Există șase specii de stridii cultivate pentru consum. Două dintre ele sunt în Europa, una în apele Mediteranei și una pe coastele Portugaliei. Stridiile se păstrează pe pat de gheață, în frigider, dar nu se congelează. Stridiile se deschid înainte de servire, iar tehnica odată stăpânită corect va simplifica procedura. Striviile crude se pot asocia cu sare, piper și un strop de lămâie. Sosurile cu gust intens sau picant atenuează aroma naturală a stridiilor. În cazul în care le adăugăm la o supă sau într-o mâncare, este recomandat să le folosim spre sfârșitul timpului de gătire pentru a evita să capete o textură cauciucată.
Răsfăț la mese festive
Dacă felurile de mâncare pe care le asociem tradițional cu Sărbătorile vi se par prea grele, vă puteți concentra pe un meniu axat pe fructe de mare. Alături de homar, caviar și somon, stridiile pot alcătui un festin superb de Revelion sau în orice altă ocazie specială. Cea mai apreciată specie este stridia plată (Ostrea edulis) care provine din apele atlantice și europene, mai ales franceze. Este o stridie cărnoasă și suculentă, însă pescuitul excesiv a transformat-o într-o raritate. Tot mai populare sunt stridiile de crescătorie, care se produc la fel ca midiile. În ultimul timp, s-au impus și stridiile concave de tipul „Crassostrea gigas” sau „Crassostrea angulata”, iar stridiile „gillardeau” își trag numele de la o familie care le cultiva de mult timp într-o crescătorie din apropiere de Oleron, de pe țărmul atlantic francez. Le fac concurență stridiile japoneze „kumamoto”, la fel de delicioase dar mai mici. Cea mai potrivită băutură pentru a savura gustul marin al stridiilor este vinul alb, sec sau o șampanie brut. Cât despre proprietățile afrodisiace pe care le spune că le dețin stridiile, rămâne la latitudinea fiecăruia dintre noi să spunem dacă sunt o simplă legendă sau nu.
