Cea de-a treia ediție Mercedes-Benz Bucharest Fashion Week a avut loc la București între 15 și 18 octombrie. Un mix de designeri români și designeri străini invitați și-au prezentat colecțiile pentru sezonul primăvară/vară 2026. Urmărind direcțiile propuse de ei, se conturează o serie de tendințe – dantela, texturile, referințele folclorice, moda urbană și reinterpretarea cămășii clasice.
Supradoza de dantelă
Dantela a fost unul dintre cele mai vizibile laitmotive ale colecțiilor prezentate la Bucharest Fashion Week. Cu valențe clasice (sub formă de rochii mini) s-a regăsit în doze mici în colecțiile M. Marquise, Borbala sau Murmur, însă a fost de asemenea abordată ca element central de mai mulți designeri. De pildă, Violette Basoc a creat pentru brandul său, Rxquette, o colecție în care tradiționalul milieu din broderie de dantelă a fost reimaginat și integrat ingenios într-o garderobă modernă – pe gulerele rochiilor, ori ca accent pe un trench coat. Batistele dantelate au fost de asemenea deconstruite și reinterpretate, de exemplu sub formă de topuri.
Un alt designer care a pus accentul pe dantelă a fost Katea Gri. De pildă, sub forma unei microcape purtată ca top. Un look memorabil care a inclus dantela a venit sub forma unei rochii slip lungă, din mătase neagră, accesorizată cu o eșarfă supradimensionată din dantelă, înnodată la un capăt și purtată pur și simplu în mână, în locul unei genți – un outfit de impact pentru podium, dar care poate fi adaptat și pentru contexte reale, când eșarfa poate fi legată de jur împrejurul taliei sau drapată peste umeri pe post de capă. De altfel, o eșarfă din dantelă purtată ca geantă am remarcat și în show-ul Raquette, tot alături de o ținută all black.
Bineînțeles, dantela a fost puternic prezentă în colecția Alexandrei Șipa. Alexandra explorează deja de mai multe sezoane încoace dantela drept mediu principal de exprimare stilistică, însă cu toate acestea, colecțiile ei rămân mereu fresh și nu se simt ca fiind repetitive, ci ca un studiu din ce în ce mai aprofundat al modului în care un anume material textil poate fi explorat în noi și noi forme. De data aceasta, Alexandra a propus dantela sub forma rochiilor maxi sau mini, cu microvolane suprapuse și, desigur, nu au lipsit mixurile de culori puternice, ultrasaturate, o semnătură a colecțiilor ei.
De remarcat este și mesajul cu care aceasta a ales să își încheie prezentarea. La sfârșitul defilării, modelele au apărut pe podium purtând tricouri albe pe care erau imprimate date statistice despre fenomenul femicidului din România și îndemnuri activiste. „Ne dorim o lume în care fetele și femeile cresc și trăiesc fără frică, cu încredere și libertate. Această lume se naște prin solidaritatea noastră, poveștile noastre, prin pașii pe care îi facem împreună, prin curajul de a ne ridica vocea. Împreună cerem ceea ce ni se cuvine: vrem să fim în siguranță.”, a spus Alexandra la sfârșitul prezentării. Industriei modei i se reproșează adesea că este un mediu superficial, iar acest gen de manifest servește să contrazică acest lucru și să arate că moda, ca orice alt spațiu creativ, poate servi ca portavoce pentru cauze socio-politice de mare relevanță în momentul actual. Iar a folosi o platformă atât de vizibilă precum Bucharest Fashion Week ca moment oportun pentru a împleti moda cu activismul a fost din partea Alexanderei Șipa o mișcare admirabilă, căci până la urmă, pentru a ne etala, ca femei, ținutele fashionable, avem nevoie în primul rând de o lume sigură.
Folclor reinterpretat
Cumva ca o continuare a trendului dantelurilor tradiționale reimaginate în contexte de actualitate, vine un alt element care a suferit diverse reinterpretări pentru a fi adus într-un stadiu modern: folclorul românesc. Referințele folclorice sunt o loterie – pot să evoce nostalgie și apartenență, dar pot totodată să se simtă datate, nealiniate cu o garderobă contemporană. Însă o mână de designeri au abordat cu cap elementele din folclor, astfel încât nu numai că arată cool și purtabile, ci chiar elegante.
De pildă, Valentina Vidrașcu a propus o succesiune de siluete diafane, ce duc cu gândul la aspectul ielelor, numai că reimaginate într-un context actual și fresh. Toate ținutele au fost însoțite pe podium de clinchete de zurgălăi (mănunchiuri de clopoței au fost prinse de talia fiecărui model, pe sub haine), întărind aerul mistic și captivant al colecției. Iile, dar și alte piese din portul popular, au fost de asemenea reimaginate de Valentina sub forma unor rochii din voal cu croieli fluide, ancorate în talii de accente de corsetărie inspirate tot de elemente tradiționale, cum ar fi șireturile cu care se strâng opincile.
O altă dovadă că folclorul poate fi reinterpretat pentru a se mula pe o estetică de actualitate a venit din partea brandului Ami Amalia. Colecțiile Amaliei Săftoiu au inclus mereu elemente din cultura tradițională, însă aceasta în mod special a abundat de referințe către folclor, nu numai prin imprimeuri, ci și prin styling. Ca și dățile precedente, defilarea s-a încheiat cu un moment atipic unei prezentări de modă – modelele s-au revărsat pe podium într-un val de zâmbete, făcând walkthrough-ul final în fugă.
Apropo de prezentări care deviază de la formatul clasic al unei defilări, Rafaela Pestrițu a trimis pe podium o suită de zeițe în carne și oase, care au defilat în pași de dans (majoritatea desculțe sau încălțate cu pantofi deconstruiți, fără talpă) pe ritmul celebrei Ciuleandra, iar apoi pe o versiune modernă a piesei Șaraiman. Vibe-ul a fost un hibrid între gypsy/pirate/siren/goddess – siluete diafane cu croieli fluide, punctate de imprimeuri suprarealiste (printre cele mai cool a fost bustul unei statui printat pe mijlocul unei rochii). Și aici, motivele folclorice s-au făcut simțite, chit dacă mai discret. Rafaela și-a numit colecția „Barefoot Bandit”, iar fiecare look a avut de asemenea câte o denumire cu ecou către estetica propusă (de pildă: The Nomad, Forest Ritual, Sânziana, Robin Hood, River Witch, Sacred Thief).
O estetică derivată din referințe folclorice a fost de asemenea baza colecției prezentate de Mara Popa, câștigătoarea premiului NextGen. Zece finaliști, tineri designeri pe scena modei din România, au prezentat mini-colecții la Bucharest Fashion Week, care au fost jurizate de un panel format din reprezentanți ai Camera Nazionale della Moda Italiana, Polimoda, precum și profesioniști din industrie. Tematica a fost „Cultural heritage in fashion”, invitând tinerii designeri să exploreze tradiția și identitatea locală printr-o viziune contemporană și sustenabilă. Mara Popa a explorat această tematică printr-o suită de look-uri cu proporții voit exagerate, cu volumetrie statement, și accente din dantelă inspirate de iconografie (aripi de înger) și de milieurile tradițional românești despre care spuneam mai sus că au fost un element recurent al multor colecții de la Bucharest Fashion Week.
Cămașa deconstruită
Clasica cămașă bărbătească a fost un punct de pornire pentru mai mulți designeri care au prezentat la Bucharest Fashion Week. Darya Golneva și Denis Caunov, creatorii brandului OK KINO, au reinterpretat-o sub forma a diverse alte piese vestimentare. Cămașa a fost regândită, i-au fost adăugate pliseuri, cusături, striații sau decupaje, și s-a transformat, pe rând, în fustă, rochie mini sau capă.
O altă abordare interesantă a deconstrucției cămășii a venit de la Carmen Secăreanu, care a propus o colecție care, deși a abordat o estetică extrem de familiară pentru brandul ei, s-a simțit extrem de fresh și de actuală. O cămașă bărbătească bleu a servit, de exemplu, drept baza unei rochii lungi, cu un extra guler folosit pentru a marca talia, și cu mijlocul accentuat de o explozie de volane. Carmen s-a folosit și de alte elemente din garderobe masculină pentru a crea siluete feminine, precum în cazul unui jumpsuit din fâșii de mătase care au dus cu gândul la revere de smoching.
Medeea Ene a folosit și ea cămașa drept obiect de studiu. Colecția MEDEEA a fost compusă, în esență, dintr-o suită de look-uri bazate pe cămașa masculină reinterpretată cu conotații ultrafeminine (decupaje, decupaje, transparențe), sau subversive (piercinguri plasate pe material). Dialogul dintre feminin și masculin a punctat întreaga colecție, care a fost de altfel prezentată de modele de ambele genuri, explorând limitele identității. Show-ul a fost închis de o suită de modele cu capetele acoperite de voaluri, referențiind sculptura Cristo Velato, o operă creată de Giuseppe Sanmartino în 1753, expusă la Capela Sansevero din Napoli.
Influențe urbane
Ca și în cazul edițiilor precedente de Bucharest Fashion Week, show-ul Almaz nu a fost o simplă defilare, ci un întreg spectacol curatoriat în așa fel încât să transmită un anumit vibe. De data aceasta, acel vibe a fost unul gangsta. Pe catwalk a fost instalat un Cadillac vintage, în jurul căruia modelele au defilat pe un mix de piese rap. Prima parte a colecției a mers pe estetica unui clip de hip hop din anii 2000, cu un twist elegant – pantaloni scurți, tip bermude de baschet, realizați din mătase satinată, jeanși cu talie ultra joasă, stilizați cu lenjerie din dantelă, un compleu de trening gri deschis, purtat cu boxeri asortați lăsați la vedere și o jachetă din piele. A doua parte a colecției a revizitat siluetele-semnătură pe care Andra Olaru le-a fixat în memoria fanilor Almaz, precum jachetele și blazerele cu umeri ultra lați.
Referințele urbane s-au regăsit de asemenea în colecția semnată de Diana Milkanova. Piesele de outerwear, precum paltoane supradimensionate sau jachete din piele cu guler înalt, au fost highlight-urile show-ului. Însă pe lângă outerwear, care este zona pe care Diana excelează și pentru care este cunoscută, colecția a avut și alte puncta forte, sub forma rochiilor minimaliste cu croială impecabilă, remarcabile prin simplitatea lor.
Kseniaschnaider, un label ucrainean creat de Ksenia și Anton Schnaider, a făcut de asemenea apel la referințe urbane. Show-ul a fost deschis de un trening cu proporții voit exagerate, iar explorarea volumelor caricaturale a continuat cu două perechi de pantaloni și o rochie mini. A doua parte a colecției a fost focalizată pe mixuri de denim, un element-semnătură al brandului. S-a păstrat însă jocul cu proporțiile, ilustrat prin suprapuneri inedite, precum o pereche de bermude purtate peste jeanși lungi.
Texturi complexe
Tot în colecția Kseniaschnaider s-au făcut remarcate texturile – nu numai în combinațiile de denim în diverse culori, ci și sub forma unei perechi de jeanși realizați din fâșii de material care imită fibrele de mohair, un look impresionant nu numai prin complexitatea construcției lui, ci și prin creativitatea designerilor de a da denimului un astfel de aspect neobișnuit.
De asemenea remarcabile au fost texturile din colecția semnată Saman Loira, unul dintre designerii străini invitați la Bucharest Fashion Week. Show-ul lui s-a simțit ca un masterclass în arta texturilor. Un pulover care părea să fie acoperit în mușchi de pădure era, la o privire mai atentă, realizat din mănunchiuri de lână în diverse culori și dimensiuni, cu inserții de pene care replicau fire de iarbă. Un altul reproducea întocmai aspectul valurilor și al spumei mării. Rochia care a închis prezentarea a îmbinat în mod expert mai multe texturi, de la partea superioară acoperită în fâșii de mătase creponată, la fusta realizată din pliseuri.
