După ani de așteptare, Fondation Cartier a redeschis porțile unui nou sediu, situat vizavi de Luvru. Acest nou spațiu este o metamorfoză arhitecturală care îmbină grandoarea secolului al XIX-lea cu inovația secolului XXI. Conceput de arhitectul Jean Nouvel, laureat al Premiului Pritzker și creatorul fostului sediu al fundației de pe Boulevard Raspail, noul spațiu reprezintă atât o continuare, cât și o reinventare a dialogului său arhitectural cu instituția.
În spatele fațadei haussmanniene conservate a fostului mare magazin de pe Rue de Rivoli, Nouvel a integrat o vastă structură cinetică, care cuprinde un interior mobil, definit de cinci platforme din oțel care pot fi ajustate pe unsprezece niveluri verticale. Aceste etaje mobile —permit reconfigurări nenumărate ale spațiului și perspectivelor. Vizitatorii pot admira o lucrare la nivelul solului într-o zi, pentru ca a doua zi să o redescopere de la înălțime, într-un loc pe care Nouvel îl numește „un refugiu al neașteptatului… un sanctuar primitor în care oricine este invitat să descopere arta prezentului.”
Proiectul, care se întinde pe 6.500 de metri pătrați, estompează granița dintre arhitectură și scenografie. Cablurile, scripeții și contragreutățile rămân deliberat vizibile, transformând mecanismele clădirii în „instrumente vii” pentru artiști și curatori. Lumina pătrunde prin ferestrele ample și luminatoarele de sticlă, interacționând direct cu orașul din jur. De pe trotuar, trecătorii pot zări expozițiile în continuă schimbare din interior, ca și cum muzeul însuși ar fi parte din teatrul public al Parisului.
Expoziția inaugurală, Exposition Générale, realizată în colaborare cu duo-ul de design Formafantasma, aduce un omagiu originilor clădirii ca fost magazin Grands Magasins du Louvre. În secolul al XIX-lea, aceste „expoziții generale” prezentau minunile modernității industriale prin modă, obiecte și inovații care redefineau cultura materială. Fondation Cartier reînvie acest spirit într-o formă contemporană, reunind peste 600 de lucrări semnate de mai mult de 100 de artiști, pentru a ilustra patruzeci de ani de creație modernă, din 1984 până astăzi.
Printre artiștii expuși se numără Claudia Andujar, James Turrell, Sarah Sze, David Lynch, Junya Ishigami, Cai Guo-Qiang, Annette Messager și Chéri Samba — nume care reflectă angajamentul fundației pentru dialogul interdisciplinar. Expoziția este structurată în patru teme mari: arhitectura ca experiment (Machines d’architecture), lumea vie și conservarea ei (Être nature), măiestria materială (Making Things) și viziunile viitorului (Un monde réel). În scenografia imaginată de Formafantasma, trecutul și prezentul se împletesc, iar lucrări emblematice din arhiva fundației sunt juxtapuse cu comenzi noi, explorând evoluția practicii muzeale.
Coregrafia arhitecturală concepută de Nouvel amplifică sentimentul de continuitate și transformare. Vizitatorii descoperă planuri care se deplasează, unghiuri neobișnuite și perspective multiple ce contestă logica tradițională a expoziției. În fața lucrării monumentale Muros en rojos a Olgăi de Amaral, vizitatorul percepe detalii minuțioase la nivelul privirii — mii de fire de păr de cal și lână țesute într-un mozaic de roșu și ocru. De la câțiva metri mai sus, pe una dintre platformele mobile, aceeași lucrare se transformă într-un peisaj abstract de culori autumnale.
Această fluiditate spațială reflectă misiunea mai amplă a Fondation Cartier care își propune să dizolve granițele între discipline, între artă și știință, între public și privat. Fondată în 1984 de Cartier sub conducerea lui Alain Dominique Perrin, fundația a fost prima instituție corporativă din Franța dedicată artei contemporane, deschizând drumul pentru altele instituții precum Fondation Louis Vuitton sau Bourse de Commerce. Iar redeschiderea acesteia marchează nu doar o revenire în centrul orașului, ci și în centrul conversației culturale franceze.
Exposition Générale va rămâne deschisă publicului până în august 2026.
