Douăsprezece tablouri importante, semnate de unii dintre cei mai influenți artiști ai secolului al XIX-lea și de la începutul secolului al XX-lea, vor fi scoase la licitație de Sotheby’s. Colecția Blaquier-Arrieta a rămas în mare parte în afara atenției publice timp de aproximativ jumătate de secol, iar apariția sa pe piața internațională de artă reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente ale sezonului de licitații din această toamnă.
Colecția a fost formată în principal în anii 1970 de colecționarii argentinieni Carlos Pedro Blaquier și Nelly Arrieta de Blaquier, și reunește lucrări de Vincent van Gogh, Paul Cézanne, Claude Monet, Pierre-Auguste Renoir, Camille Pissarro și Edgar Degas. Importanța sa nu constă doar în calitatea fiecărui tablou, ci și în amploarea ansamblului, care urmărește evoluția picturii moderne, de la impresionism și postimpresionism până la apariția fovismului. Multe dintre lucrări nu au mai fost expuse public de decenii, iar câteva nu au fost niciodată scoase la licitație.
„Colecția era supranumită El Dorado al Americii de Sud, dar nimeni nu știa ce se afla în ea. Prin urmare, dezvăluirea sa de acum este extrem de emoționantă. Colecționarii nu împrumutau tablourile. Nu le-ai fi văzut în expozițiile temporare sau în marile muzee ale lumii”, a declarat Philip Hook, autorul volumului The Ultimate Trophy: How the Impressionist Painting Conquered the World și fost specialist la Christie’s și Sotheby’s.
Cele două lucrări principale ale acestei licitații sunt Châtaigniers en fleurs roses et blanches, pictată de Vincent van Gogh în mai 1890, și Arlequin, semnată de Paul Cézanne. Sotheby’s estimează valoarea tabloului lui Van Gogh la aproximativ 180 de milioane de dolari, iar pe cea a lucrării lui Cézanne la circa 120 de milioane de dolari, ceea ce plasează ambele opere printre cele mai urmărite loturi ale licitației și le oferă posibilitatea de a stabili noi recorduri de licitație pentru cei doi artiști.
Van Gogh a pictat castanii înfloriți la scurt timp după ce a părăsit azilul din Saint-Rémy și s-a mutat la Auvers-sur-Oise, unde și-a petrecut ultimele luni de viață. Lucrarea aparține unei perioade deosebit de importante din cariera sa, când peisajele au devenit un subiect central al picturii sale. Helena Newman, președinta departamentului de artă impresionistă și modernă al Sotheby’s, a descris-o drept „una dintre marile capodopere ale perioadei sale de maturitate care se mai află în proprietate privată”. Valoarea estimată reflectă atât importanța sa artistică, cât și raritatea lucrărilor majore din acest ultim capitol al vieții artistului.
Arlequin, pictat de Cézanne în jurul anilor 1888–1890, este la fel de rar. Tabloul îl înfățișează pe fiul artistului, Paul, costumat în personajul Arlechino din commedia dell’arte și face parte dintr-un grup de picturi figurative târzii prin intermediul cărora Cézanne a explorat relația dintre formă, structură și culoare. Este singura lucrare din seria de patru tablouri cu Arlechino a artistului care se mai află în proprietate privată, celelalte fiind păstrate în colecții muzeale. Tabloul nu a mai fost expus public de decenii, ceea ce contribuie la interesul generat de revenirea sa pe piață.
Restul colecției oferă o perspectivă mai amplă asupra evoluțiilor artistice care au modelat pictura modernă. En Canot (Jeune fille à la barque), o scenă de plimbare cu barca realizată de Renoir în 1877, are o valoare estimată între 25 și 35 de milioane de dolari, în timp ce peisajul urban parizian al lui Pissarro, La Place du Théâtre-Français et l’avenue de l’Opéra, soleil d’après-midi en hiver, este estimat la 30–40 de milioane de dolari. Ambele lucrări sunt scoase la licitație pentru prima dată. Pastelul lui Degas, Avant la course, este estimat să se vândă cu 20–30 de milioane de dolari, în timp ce Le Jardin des Tuileries, de Monet, are o valoare estimată între 15 și 20 de milioane de dolari.
Alte tablouri din colecție includ o natură statică târzie realizată de Paul Gauguin în Tahiti, o lucrare de Alfred Sisley și opere semnate de Henri de Toulouse-Lautrec, André Derain și Maurice de Vlaminck. Ultimii doi artiști reprezintă apariția fovismului, a cărui utilizare expresivă a culorii a marcat o ruptură decisivă față de convențiile anterioare. Privite împreună, lucrările oferă o imagine concentrată a tranziției de la impresionism la abordările mai radicale care au urmat.
Istoria colecției este strâns legată de piața de artă din Londra a anilor 1970. Carlos Pedro Blaquier și Nelly Arrieta de Blaquier călătoreau frecvent în oraș pentru a achiziționa lucrări și pentru a construi relații cu galerii consacrate. Șapte dintre tablourile incluse în viitoarea licitație, printre care lucrări de Cézanne, Renoir, Pissarro, Degas și Gauguin, au fost achiziționate prin intermediul Lefevre Gallery de pe Bruton Street. La acea vreme, colecționarii privați puteau încă să cumpere picturi impresioniste importante, care, în deceniile următoare, aveau să ajungă tot mai des în muzee și colecții instituționale.
„A existat o perioadă în care puteai intra într-o galerie de top din Londra sau New York și, în câțiva ani, puteai construi o colecție cu adevărat demnă de un muzeu. Pur și simplu, nu mai poți face asta astăzi, indiferent de preț. Ceea ce mă impresionează cel mai mult este că această Colecție Blaquier-Arrieta nu pare deloc o colecție privată. Pare un mic muzeu, un Musée d’Orsay în miniatură, care își deschide acum porțile pentru prima dată”, a declarat Philip Hook.
Licitația va avea loc pe 18 noiembrie la New York și are o valoare estimată cumulată de aproximativ 450 de milioane de dolari.
