Daciana Sârbu este un exemplu de curaj, adaptabilitate și autenticitate. Ea a traversat cu grație lumea politicii europene, provocările maternității și reinventarea profesională, ajungând astăzi să conducă cu pasiune propria afacere și să inspire prin felul în care înfruntă viața. În acest interviu, Daciana ne vorbește despre copilăria care i-a format valorile, lecțiile aduse de politică și maternitate, despre cum a descoperit iubirea și fericirea după momente dificile, dar și despre filozofia care îi ghidează pașii în viață.
Cum a fost copilăria ta și ce experiențe din copilărie te-au format ca persoană?
Am avut o copilărie frumoasă, cu multă joacă, prieteni, dar și reguli. Am niște părinți minunați care au avut grijă să mă învețe care sunt valorile cu adevărat importante în viață.
Am trăit o perioadă lungă din copilărie lângă o biserică în Timișoara. Acolo a început relația mea cu Dumnezeu, care a devenit pentru mine o ancoră în toate situațiile complicate prin care am trecut.
Când ți-ai dat seama pentru prima dată că vrei să te implici în viața publică și de ce?
Nu mi-am dorit să fiu politician sau să fiu o persoană publică. Am început să mă implic într-o organizație de tineret a unui partid politic și, apoi, lucrurile au evoluat.
Care a fost cea mai importantă lecție pe care ai învățat-o în timpul activității tale în politică?
Că reziliența este esențială și că trebuie să ai coloana vertebrală solidă ca să rămâi fidel valorilor tale.
Când ai știut că era momentul să te retragi din politică și cum ai luat această decizie?
Am luat această hotărâre fără regrete. Am simțit că Irina are nevoie să fiu mai mult lângă ea. Am știut că e un capăt de drum, dar și că urmează un altul, cel puțin la fel de frumos.
Cum ți-a schimbat perspectiva asupra vieții faptul că ai devenit mamă?
Sunt un om responsabil și uneori exagerez cu nevoia de control. Atunci când am devenit mamă, am realizat că nu voi mai putea controla totul. Acela a fost și momentul în care am descoperit ce înseamnă iubirea absolută.
Poți împărtăși un moment special cu copiii tăi care te-a marcat profund?
Sunt multe momente speciale pe care le-am trăit împreună cu fetele mele, dar și separat cu fiecare. Cele mai frumoase momente, totuși, au loc în jurul mesei din bucătărie.
Ce lecții ți-au oferit fiicele tale, în special prin experiența adopției, despre iubire, răbdare și descoperirea de sine?
Am învățat că poți să iubești un copil născut din inimă, nu biologic. Am învățat să am mai multă răbdare, să ascult și să învăț lucruri noi.
Au fost momente în care m-am îndoit de mine, am simțit că nu sunt o mamă bună și că nu pot să merg mai departe. Dar, cu ajutorul familiei și cu ajutor specializat, am reușit.
Cum ai redescoperit dragostea și fericirea după niște schimbări personale dificile?
A fost o perioadă lungă și dificilă, în care am înțeles că trebuie să fiu bine, că nu e un drum ușor, dar că o poți lua de la capăt în orice moment al vieții.
Ce te-a inspirat să îți întemeiezi propria afacere și ce înseamnă aceasta pentru tine personal?
Pasiunea pentru tot ce înseamnă gastronomie mi-a dat curajul să deschid Mara Mura.
Nu știam ce înseamnă să faci o afacere și au fost multe momente în care am vrut să închid. Însă au trecut zece ani și abia acum pot spune că am ajuns la maturitate.
Cum faci față provocărilor de zi cu zi și cum îți menții motivația?
Iau magneziu (zâmbește – n.red.), merg la psiholog, mă rog și nu renunț niciodată.
Ce înseamnă pentru tine, astăzi, să fii o femeie puternică?
Toate femeile sunt puternice. Găsim mereu resurse să reușim, să o luăm de la capăt, să ne ridicăm oricât de greu ne este.
Care este cuvântul care îți definește viața acum?
Liniște.
Există vreun proiect sau vreun vis care vrei să prindă viață?
Am mereu în minte proiecte noi și idei. Unele nu s-au materializat, dar aștept să fie momentul potrivit. Mă bazez mult pe inspirație și pe echipa mea minunată.
Ce sfat le-ai da femeilor care încearcă să găsească un echilibru între carieră și familie?
Nu există echilibru. În fiecare zi trebuie să iei decizii, să renunți la ceva, să lupți pentru altceva.
Sfatul meu este să nu uite să trăiască.
