Un safir de Ceylon de 197,80 carate, care a fost purtat cândva de împărăteasa Maria Feodorovna, soția țarului Alexandru al III-lea al Rusiei, a fost adjudecat pentru aproximativ 4,9 milioane de dolari în cadrul licitației Royal & Noble Jewels, organizate de Sotheby’s la Geneva. Piatra prețioasă, cunoscută sub numele de Safirul Romanov, a depășit de peste două ori estimarea maximă de 1,7 milioane de franci elvețieni, fiind achiziționată de un colecționar privat a cărui identitate nu a fost dezvăluită.
Istoria sa este legată de familia imperială rusă, deși nu se cunoaște cu exactitate momentul în care piatra a intrat în colecția Bijuteriilor Coroanei. Fațetarea neobișnuită sugerează că safirul ar putea proveni din Imperiul Mughal, înainte de a ajunge în posesia dinastiei Romanov, în secolul al XIX-lea. Piatra impresionează atât prin dimensiuni, cât și prin calitatea sa, deoarece cântărește aproape 200 de carate și este un safir de Ceylon netratat termic, caracteristică certificată de rapoartele Swiss Gemmological Institute (SSEF) și Gübelin.
Maria Feodorovna, născută prințesa Dagmar a Danemarcei, a fost soția împăratului Alexandru al III-lea și mama lui Nicolae al II-lea, ultimul împărat al Rusiei. Potrivit catalogului Sotheby’s, împărăteasa a purtat safirul, alături de o piatră similară, aplicată în partea din față a fustei, la un bal mascat organizat la Palatul de Iarnă în 1883. Ambele pietre au fost ulterior montate în bijuterii cu diamante de către Fabergé.
Casa de licitații amintește și de celebrul Bal de la Palatul de Iarnă din 1903, când membrii curții imperiale au apărut în costume elaborate, inspirate de vestimentația moscovită din secolul al XVII-lea și împodobite cu bijuterii spectaculoase. Considerat adesea ultimul mare spectacol al Rusiei imperiale, evenimentul a dat naștere unora dintre cele mai cunoscute fotografii ale curții Romanov.

După Revoluția Rusă, bijuteria a intrat într-o etapă complet diferită a istoriei sale. Între 1924 și 1926, autoritățile sovietice au comandat un inventar detaliat al colecției imperiale, cunoscut astăzi drept catalogul Fersman, după numele mineralogului Alexander Fersman, care a coordonat documentarea. Safirul apare în acest inventar ca parte a unei perechi de broșe sau agrafe, alături de o altă piatră prețioasă de 249,25 carate. Noul regim a împărțit fostele Bijuterii ale Coroanei în mai multe categorii, păstrând unele piese pentru stat și vânzându-le pe altele în străinătate. Safirul Romanov a fost inclus în categoria pietrelor considerate lipsite de o valoare istorică sau artistică deosebită, dincolo de valoarea materială, și a fost vândut anonim.
Următoarea proprietară cunoscută a fost Ganna Walska, cântăreață de operă și colecționară de bijuterii de origine poloneză, care a achiziționat safirul de la Cartier în 1927. Inițial, l-a purtat ca pandantiv central al unui colier lung de tip sautoir. Doi ani mai târziu, a comandat o nouă montură, în care safirul a fost asociat cu un smarald Mughal sculptat, de 256,60 carate. Compoziția spectaculoasă reflecta preferința sa pentru culori puternice și pietre prețioase de dimensiuni impresionante. Safirul a reapărut ulterior la licitația colecției sale de bijuterii, organizată de Sotheby’s la New York în 1971, de această dată montat într-un colier mai scurt, înainte de a reveni în atenția casei de licitații la Geneva, în 1992.
Cartier i-a oferit forma actuală în 2015, transformând piatra într-o brățară geometrică din platină și diamante, cu un element central interschimbabil din cristal de stâncă gravat. Designul evocă estetica Art Deco asociată creațiilor mai vechi ale casei pentru acest safir, păstrând în același timp piatra istorică în centrul atenției. Brățara poartă semnătura Cartier și este însoțită de documentația originală de design, precum și de catalogul Fersman.

Povestea Safirului Romanov se intersectează și cu un alt capitol remarcabil din viața Gannei Walska. După cariera pe scenele de operă și mai multe căsătorii intens mediatizate, aceasta și-a dedicat o mare parte din ultimii ani creării Lotusland, grădina botanică amenajată pe proprietatea sa din Montecito, California. Astăzi, Lotusland rămâne cea mai durabilă moștenire a sa, reunind peste 3.500 de specii de plante în peisaje tematice.
La mai bine de un secol după ce a fost purtat la curtea imperială, safirul intră într-o nouă colecție privată, purtând cu el o poveste care traversează Imperiul Rus, perioada sovietică și câteva dintre cele mai importante nume din istoria bijuteriei.