Mercedes Gleitze a purtat faimosul ceas Rolex Oyster când a traversat Canalul Mânecii în 1927. Ceasul care a contribuit la consolidarea Rolex ca producător de ceasuri de mână indestructibile va fi scos la licitație în această toamnă.
Ceasul vintage Oyster, care va fi scos la licitație la licitația Sotheby’s Important Watches de la Geneva pe 9 noiembrie, a fost purtat de regretata Mercedes Gleitze în timp ce încerca să traverseze înot Canalul Mânecii pe 21 octombrie 1927. Se așteaptă să se vândă cu peste 1 milion de franci elvețieni, adică aproximativ 1,3 milioane de dolari sau 1.074.472 Euro, subliniind importanța sa în istoria orogeră mondială.
Gleitze a traversat cu succes Canalul Mânecii la a opta încercare, înotând de la Cap Gris-Nez, lângă Calais, în Franța, până la coasta engleză în 15 ore și 15 minute, pe 7 octombrie 1927. Legitimitatea recordului său a fost pusă sub semnul întrebării trei zile mai târziu, când înotătoarea Mona McLennan (cunoscută și sub numele de Dorothy Logan) a făcut o afirmație controversată. McLennan a recunoscut rapid presei că afirmația sa era falsă, dar Gleitze acceptase deja să-și apere titlul cu o altă traversare, pe 21 octombrie. Rolex a văzut această „justificare” ca pe o oportunitate de a testa noul Oyster impermeabil, brevetat, cerându-i lui Gleitze să poarte ceasul în timpul încercării sale. Ea a făcut-o, legându-l în jurul gâtului cu o panglică.
Traversarea nu a fost tocmai un succes – Gleitze a abandonat proba de înot după peste 10 ore din cauza condițiilor precare – dar a demonstrat rezistența lui Rollie, care o însoțea. Nou-înființata Asociație de Înot a Canalului Mânecii a votat pentru menținerea recordului inițial al lui Gleitze, numind-o prima englezoaică care a traversat înot Canalul Mânecii.
„V-ar plăcea să auziți că acest ceas Rolex Oyster pe care l-am purtat în timpul înotului în Canalul Mânecii s-a dovedit a fi un companion de încredere și precis pentru măsurarea timpului, chiar dacă a fost supus unei imersiuni complete timp de 10 ore și 24 de minute în apa de mare la o temperatură de cel mult 13 grade Celsius și adesea chiar și de 11 grade Celsius”, a declarat Gleitze la acea vreme. „Ca să nu mai vorbim de vibrațiile susținute pe care trebuie să le fi primit. Nici măcar schimbarea bruscă la temperatura ridicată a cabinei bărcii când am fost ridicată din apă nu a părut să afecteze ritmul uniform al mecanismului său. Ziariștii au fost uimiți și eu, bineînțeles, sunt încântat de el”.
Rolex l-a numit pe Gleitze „martor” în campania promoțională lansată pentru Oyster la scurt timp după „înotul de revendicare”, creând un model pentru statutul de ambasador pe care îl folosește și astăzi.
„Revendicarea din 1927 a marcat un punct de cotitură pentru Rolex”, a declarat Sam Hines, președintele global al casei de ceasuri Sotheby’s, într-un comunicat. „Din acel moment, Rolex s-a aliniat cu preocupările aventurierilor, atleților și profesioniștilor care operează în cele mai solicitante medii de pe Pământ”.
Rolex a avut nevoie de mai mult de un deceniu pentru a crea un ceas de mână rezistent la apă, șocuri și praf, care să înlocuiască delicatele ceasuri de buzunar ale vremii. Fondatorii Hans Wilsdorf și Alfred Davis au depus și au achiziționat o serie de brevete între 1922 și 1925 pentru o carcasă complet sigilată, impermeabilă și un sistem de coroană înșurubat. Lansat în 1926, Rolex Oyster a fost primul ceas care a prezentat aceste inovații.
Conform Sotheby’s, exemplarul lui Gleitze a fost fabricat cel mai probabil la sfârșitul anului 1926, înainte ca brevetul pentru coroana de întoarcere să fie obținut la începutul anului 1927. Astfel de modele Oyster, pre-brevet, sunt extrem de rare, spune casa de licitații. Fabricat din aur de 9 karate, ceasul are o carcasă octogonală de 27 mm cu anse de sârmă, un bezel frezat, o coroană înșurubată și un cadran roz aurit cu indici arabi negri, un subcadran pentru secunde și o indicatoare tip „frunză”. Capacul carcasei este gravat cu „Domnișoara M. Gleitze. Companionul ‘Oyster’. Vindication Channel Swim. 21 octombrie. 1927”.
„Traversarea Canalului Mânecii de către Gleitze, acum aproape un secol, a pus bazele a ceea ce avea să devină o moștenire a ceasurilor de mână construite pentru performanță în lumea reală”, adaugă Hines. „Oyster a jucat un rol esențial în tranziția de la ceasurile de buzunar la cele de mână, iar Mercedes Gleitze a jucat un rol important în această tranziție, făcându-l unul dintre cele mai importante ceasuri de mână aflate încă în proprietate privată”. Este prima dată când ceasul apare la o licitație în ultimii 25 de ani, adăugând un nivel suplimentar de exclusivitate.
