Daiana Voicu

Daiana Voicu

President at Carlyle PRoperties

„Play like a man, win like a woman”. Care ar fi viziunea ta asupra acestui echilibru, ce trăsături ar fi de împrumutat de la un bărbat și ce atribute proprii feminității ar fi de cultivat și evidențiat?
„Never play like a man.” În business toți sunt jucători, indiferent de sex, dar nu toți sunt învingători, indiferent de sex. Sexul nu ne face nici jucători, nici nu ne asigură succesul.

Business-ul este matematică și inspirație, creativitate și fler. Acolo unde cifrele dau bine, trebuie transpuse în realitate, ceea ce presupune un cumul de calități care vor pava drumul dintre hârtie și finalitate. Matematica este, într-adevăr, de multe ori apanajul bărbaților, dar inspirația, creativitatea și mai ales flerul pot fi regăsite mai ușor și mai frecvent între calitățile unei femei. Nu vorbim acum de perseverență și hotărâre, elemente esențiale în business, care pot caracteriza mai degrabă o femeie, cu înclinații mai mari către autodisciplină decât bărbații, mult mai dinamici și mai brownieni.

Fără nicio tentă critică la adresa bărbaților, dar cantitatea de voință, ambiție și fler este categoric mult mai mare la femei decât la reprezentanții sexului așa-zis puternic. În viață m-am ferit de generalități, dar tot viața mi-a demonstrat, prin exemple nenumărate, acest pattern, care face din femeie un motor mult mai puternic în business, și în viață, decât bărbatul.

Personal, am îmbrățișat meseria de arhitect, în principal, care mi-a stimulat creativitatea și imaginația, dezvoltând și o anumită latură intuitivă, latentă, specific feminină, care a stat și stă în continuare la baza majorității deciziilor mele. Este marele atu pe care l-am avut întotdeauna în fața bărbaților, nu inteligența, nu sexualitatea, nu experiența. Bărbații, colegii noștri de business, sunt persoane foarte inteligente, foarte pregătite și abile, din ce în ce mai puțin manipulabile sexual, însă foarte puțini au fler, au capacitatea de a anticipa, de a fi vizionari, de a simți momentul și evenimentele viitoare. Așa sunt ei, mai aplicați. Le lipsește poezia și poate din cauza asta a creat Dumnezeu femeia, o formă de desăvârșire a spiritului. Și poate asta ar trebui să speculăm în momentul în care relaționăm cu bărbații în business și în general – intuiția, conectarea la viitor. 

Majoritatea femeilor fac greșeala să-și uzeze inteligența, sex-appeal-ul, aroganța sau buna pregătire într-o piață a business-ului preponderent dominată de bărbați. Poate nu este o greșeală, poate este doar o constatare a mea personală, că acestea sunt atribute care nu înseamnă neapărat succesul într-o competiție profesională cu un bărbat. Nici măcar sex-appeal-ul nu mai are efect pe termen mediu și lung; oricum bărbații se plictisesc destul de rapid de orice stimuli sexuali și societatea îi bombardează cu astfel de stimulente – atenția lor nu mai poate fi distrasă atât de ușor, s-au călit. 

Business-ul este un teren sportiv cu reguli nescrise, care devine din ce în ce mai provocator și competitiv. Ca femeie, trebuie să-ți identifici atributele și să le selectezi pe cele care îți pot asigura succesul, dar nu pe cele pe care le au și bărbații, care au devenit un „must” pentru orice jucător și nu te vor diferenția niciodată. 

„So, never play like a man, you will never win.” În cel mai bun caz, devii bărbat, te masculinizezi, îți pierzi cel mai măreț atribut pe care ți l-a dat Dumnezeu: feminitatea.

Femeia e obligată la o luptă pe mai multe fronturi. Care ar fi strategia prin care ea poate ieși învingătoare în toate rolurile în care o întâlnim în societatea modernă, de la cel de mamă la cel de profesionist într-o carieră?
Strategia ar fi să nu o considere o luptă. O luptă înseamnă un efort, un consum major de energie, de forțe. Minunat ar fi să avem toate privilegiul de a vedea frumosul în tot ceea ce facem, de a avea forța să eliminăm urâtul din viața noastră și toate anomaliile provocate de el. 

Meseria pe care o avem trebuie să ne aducă satisfacții, să ne împlinească și să ne definească personalitatea, să ne bucure fiecare dimineață în care ieșim pe ușă spre birou. Meseria de mamă este un dar divin și bucuria de a-ți vedea puii crescând nu poate fi explicată în cuvinte. Este un efort major, cel mai intens efort al femeii, dar satisfacțiile sunt imense. Meseria de soție, iubită, apartenența la un cuplu, în orice formă a lui, este un subiect mai sensibil, mai delicat, care a fost și este dezbătut în toate mediile în mod curent. Ține agenda atâtor publicații și încinge Facebook-ul nostru cotidian. Ce am putea noi adăuga la el? Cum am putea noi întreține relația noastră de cuplu, pe lângă job, creșterea și educarea copiilor, întreținerea casei și a căminului, viața socială pe care toate ne dorim să o avem, viața culturală, vacanțele? Ah, și am uitat de întreținerea personală, Spa, coafor, creme, gym, dietă etc.! Cum reușim să manageriem și relația cu bărbatul nostru printre toate bogățiile pe care ni le-a dat viața? Aici cred că am s-o las pe Mihaela Rădulescu să ne dea pilde, poate e cazul să ne mai uităm și în jurul nostru, modele avem, slavă Domnului!

Care ar fi cea mai înțeleaptă replică adusă celor ce contestă capacitățile unei femei, considerând-o a fi încă sexul slab?
Cea mai înțeleaptă replică ar fi indiferența. Ultimul secol și evoluția societății noastre au relevat clar rolul femeii și al bărbatului în societate, ca parteneri activi și egali, construind împreună, cu implicare egală, viitorul copiilor lor. Cine ar susține orice altceva, ar fi un idiot, numai bun de ignorat.