Tratamentul modern al obezităţii
Lupta permanentă cu greutatea este o problemă cu care societatea modernă se confruntă din ce în ce mai des. Stresul, oboseala şi tulburările digestive sunt capcane ce ne împiedică să învingem definitiv surplusul de kilograme. Deşi de-a lungul timpului s-au stabilit multiple diete şi nenumărate tratamente nonchirurgicale, rezultatele au fost departe de ceea ce s-a dorit. Iar problema obezităţii nu poate fi învinsă decât dacă este atacată corect. Astăzi, cel mai eficient tratament al obezităţii morbide este tratamentul chirurgical, actualmente cunoscându-se mai multe tehnici grupate sub denumirea de „intervenţii bariatrice”.
Obezitatea reprezintă o boală caracterizată de acumularea de grăsimi ce determină o creştere a greutăţii corporale cu mai mult de 20% faţă de greutatea ideală, fiind o problemă de sănătate publică ce afectează la nivel mondial aproximativ 300 de milioane de persoane. Însă obezitatea trebuie considerată mai puţin o problemă estetică şi mai mult o problemă de sănătate, fiind des însoţită de comorbidităţi: diabet zaharat, hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, apnee de somn, cancer, artropatii, scăderea stimei de sine etc. Aceasta are o influenţă negativă asupra calităţii vieţii, ştiindu-se faptul că mortalitatea la persoanele obeze este de trei ori mai mare decât la normoponderali.
O tehnică modernă de combatere a obezităţii o reprezintă gastrectomia longitudinală laparoscopică, denumită altfel „Gastric Sleeve” sau „micşorarea stomacului”. Acesta este un procedeu modern, având rezultate foarte bune în ceea ce priveşte reducerea excesului ponderal, dar şi ameliorarea afecţiunilor asociate obezităţii, ducând uneori la dispariţia acestora.
Pacienţii care au indicaţie pentru gastrectomie logitudinală sunt:
- persoanele cu IMC mai mare de 40 kg/mp;
- persoanele cu IMC mai mare de 35 kg/mp şi cu afecţiuni asociate (HTA, diabet, apnee de somn etc.);
- persoanele cu un istoric de obezitate mai mare de cinci ani;
- persoane care au încercat tratamente medicale conservatoare finalizate prin eşec.
IMC – indicele de masă corporală – este un indicator statistic al masei corporale raportată la înălţimea persoanei respective şi se calculează după următoarea formulă: IMC = greutate/înălţime².
Bineînţeles, ca în orice intervenţie, există contraindicaţii în efectuarea acestei intervenţii persoanelor care au suferit de boli neoplazice sau cancere (operaţia putând fi efectuată după cinci ani de la remisia completă a bolii), afecţiuni psihice, lipsă de complianţă, afecţiuni ale stomacului sau boli endocrinologice netratate.
Odată stabilită indicaţia şi luată decizia, pacientul intră într-un program de pregătire preoperatorie. Se vor efectua investigaţii absolut necesare pentru stabilirea exactă a stării de sănătate, a afecţiunilor asociate şi a eventualelor riscuri: analize de sânge, evaluare cardiologică, evaluare pneumologică, consult preanestezic, ecografie abdominală, endoscopie digestivă superioară. În ceea ce privește pregătirea preoperatorie, un rol important îl au intensificarea activităţii fizice şi dieta preoperatorie – hipocalorică, hiperproteică – sub 1.200 de calorii pe zi.
Fiind un procedeu complex, intervenţia de micşorare a stomacului constă în îndepărtarea a aproximativ 75% din stomac. Aceasta se efectuează pe cale laparoscopică, sub anestezie generală, având avantajele chirurgiei minim invazive: dureri de intensitate redusă, cicatrici minime, risc de infecţii postoperatorii scăzut, durată de spitalizare redusă. Astfel, pacientul va beneficia de recuperare rapidă şi confort psihic în mod special.
Ca orice intervenţie chirurgicală, sleeve-ul gastric prezintă şi riscul unor complicaţii precum hemoragie, fistulă gastrică, reflux gastro-esofagian, dezechilibre minerale şi proteice tranzitorii. Acestea însă au o frecvență relativ redusă, majoritatea apărând imediat după intervenție (postoperator) sau în primele șase luni de la operație. Postoperator, pacientul va urma un regim alimentar bine stabilit: va începe să consume lichide clare (apă, supă, ceai), regim pe care îl va menţine timp de o săptămână, urmând ca în a doua săptămână să introducă alimente semisolide, mixate, fără zahăr, iar în a treia să consume alimente moi. Abia după o lună postoperator, pacientul îşi va permite consumul alimentelor solide, respectând orarul şi numărul meselor indicate.
Într-adevăr, rezultatele sunt garantate, toţi pacienţii operaţi fiind considerabil mai „arătoşi” postoperator. Dacă în primele luni se constată o scădere ponderală mai rapidă (în prima lună aproximativ 20 – 25% din excesul ponderal), această scădere încetineşte şi devine maximă după aproximativ 12 – 18 luni, timp în care pacientul se prezintă la controale periodice pentru o supraveghere optimă.
Avantajele intervenţiei de Gastric Sleeve:
- nu modifică tranzitul digestiv;
- nu există risc de malnutriţie;
- nu presupune existenţa unui dispozitiv străin în corp;
- evită deficitele nutriţionale, herniile interne sau ocluziile postoperatorii;
- nu există sindromul de dumping;
- sunt îmbunătăţite apneea în somn, astmul, artrita, refluxul gastro-esofagian şi steatoza hepatică (ficat gras);
- în 48% din cazuri este vindecată hipertensiunea arterială, iar în 72% diabetul zaharat de tip II;
- se poate pierde până la 100% din excesul ponderal;
- se diminuează semnificativ senzația de foame, iar cea de sațietate se instalează rapid;
- funcțiile stomacului rămân neschimbate.
Dr. Petre Avram,
Medic Specialist Chirurgie Generală şi Chirurgie Bariatrică
Metropolitan Hospital
