A discuta despre medalii, distincții și industria viticolă, în general, este o adevărată plăcere atunci când dialogul este alături de una dintre prietenele bune ale revistei LUXURY, Livia Gîrboiu, de la Crama Gîrboiu.
Care a fost conceptul ce a stat la baza fondării Cramei Gîrboiu?
Conceptul a fost unul simplu: dragostea față de pământ și față de lucrul bine făcut! Investițiile familiei Gîrboiu dintotdeauna au fost orientate către agricultură. Înființarea unei crame a fost pasul normal, ținând cont de zona copilăriei mele, Cotești, și mă bucur nespus că tatăl meu a luat această decizie înțeleaptă. Nu am crezut că aș putea vreodată să fiu atât de atașată față de un produs și că acesta îmi poate genera mulțumire.
Care sunt distincțiile obținute de Crama Gîrboiu de-a lungul timpului?
Atunci când produci un vin, bineînțeles că o să crezi și susții cu înverșunare că este cel mai bun. Fiecare părinte își laudă copilul, pentru că eu așa văd vinul meu – ca pe un copil. Pe care îl naști, îl crești cu responsabilitate ca să te poți bucura de maturitatea lui. Dar, în același timp, este foarte important, în acest domeniu, să ai o privire de ansamblu. Asta implică să îți cunoști foarte bine produsul, limitele și mai ales piața.
Pentru mine, participarea la concursurile internaționale de profil, cât și câștigarea medaliilor de către vinurile noastre înseamnă o dovadă a calității atât pentru noi, cât și pentru clientul final. O comisie formată din peste 300 de oameni, din 50 de țări diferite, îți jurizează vinul, concomitent cu alte mii de sticle și apoi spune: „DA! Acest vin merită medalia de AUR!”. Este excelent! Este momentul mult dorit, când „copilul” iese pe scenă, se prezintă singur și câștigă.
Câte distincții? Știu că o să sune a snobism, dar am renunțat să le mai număr acum trei ani, când am rămas fără pereți liberi la cramă ca să le expunem. (râde – n.red.)
Important pentru noi, Crama Gîrboiu, este faptul că în fiecare an avem cel puțin șase-opt vinuri medaliate la toate concursurile de profil din lume. Și nu pentru că avem noroc. Nu există în această industrie norocul să produci un vin extraordinar, în fiecare an. Este vorba de artă, de exigență și de mult efort uman, dar și financiar.
Ce înseamnă aceste distincții pentru România și pentru industria viticolă la nivel global?
Când mă gândesc la Crama Gîrboiu, nu mă gândesc numai la familie. Ma gândesc la Vrancea, județul nostru cu care ne mândrim, și mă gândesc la România, pentru că odată ajuns la export, brandul de țară te reprezintă. O susținere din partea oficialităților lipsește aproape cu desăvârșire, chiar dacă sectorul vitivinicol a ajuns să fie unul de interes național. Și atunci ce facem? Ne plângem sau găsim soluții?… Școala vine de la tatăl meu, fondatorul Cramei Gîrboiu, care spune întotdeauna că trebuie să găsim soluții. Nu există „nu pot”!
Participăm în fiecare an la târguri de vinuri atât în România, cât și pe piața internațională, unde ne expunem produsele și avem un feedback pozitiv. Vinurile noastre câștigă medalii de renume alături de țări consacrate în această industrie și ne garantează un loc pe harta viticolă a lumii. Investim constant atât în tehnologie de ultimă generație, în soiurile autohtone cu care ne mândrim, cât și în oameni, fără de care această afacere este imposibilă.
Vorbim, totuși, de un business care are nevoie de ani, de generații pentru a crea o piață și o identitate a vinului românesc.
Ce vă doriți de la viitor pentru Crama Gîrboiu și pentru industria națională de vinuri?
Aș vrea ca industria să fie una matură, producătorii, mai implicați și consumatorii, mai educați. Simplu, nu? (râde – n.red.) Este nevoie de un efort simultan, susținut de toate verigile acestui lanț economic. Consumatorul trebuie să aibă deschiderea să încerce constant vinuri noi și să ofere șanse egale fiecărei crame. Producătorii să fie mai exigenți, devotați calității și să își creeze o imagine proprie bazată pe seriozitate și excelență; să exploateze terroir-ul viticol de care aparțin și să promoveze soiurile autohtone. Doar așa se poate crea o imagine de țară. Și, nu în ultimul rând, autoritățile române au rolul lor, care sper să ne acorde credit pentru munca și efortul depuse, la un moment dat.
Crama Gîrboiu a intrat pe un făgaș normal, direcția fiind clar stabilită, cu obiective pe termen scurt, mediu și lung. Îmi doresc, pe viitor, să exploatăm tot ce înseamnă arealul viticol Cotești, să obținem cele mai bune vinuri din soiurile noastre de renume, Șarbă, Plăvaie, și să vă bucurăm întreaga existență cu această minunată licoare bahică.
Dincolo de premii, care este cea mai mare satisfacție pentru un viticultor de succes?
Succesul cred că este dat, în primul rând, de o satisfacție financiară. Domeniul nostru necesită investiții constante pentru a menține un nivel de calitate ridicat: noi baricuri de stejar franțuzesc, echipamente performante pentru plantațiile de viță de vie, marketing și comunicare. Dar nu cred că asta ne motivează.
De fiecare dată când întâmpinăm probleme – și sunt destule –, se întâmplă ca divinitatea să ne dea un semn: un client care ne trimite un e-mail ori un mesaj pe Facebook, sau care ne sună la cramă și ne mulțumește pentru că existăm și pentru că vinul nostru i-a făcut evenimentul important mai frumos. Primim astfel de mesaje atât din România, dar și din țările unde exportăm. Și atunci prinzi putere și mergi mai departe, pentru că tu știi că fericirea este cea mai importantă.
Ce vinuri ne recomandați pentru această lungă vară fierbinte?
Din cauza temperaturilor ridicate, pe timpul verii sunt recomandate atât vinurile spumante, cât și cele liniștite, albe și rosé. Există, bineînțeles, momente când doar un vin roșu ne poate aduce satisfacție, dar, într-adevăr, vânzarea și consumul se îndreaptă spre vinurile ușoare, mai răcoritoare.
Exceptând spumantul Cuartz – care recomand a fi consumat de dimineața până seara (râde – n.red.), eu una așa fac –, cred că putem clasifica vinurile în două categorii: gastronomice și de consum curent. Vinurile de consum sunt acelea care merg băute cu plăcere, fără a asocia preparate culinare, doar aduse la temperatura optimă și savurate alături de prieteni și familie. Recomand de la Crama Gîrboiu gama de vinuri Epicentrum, respectiv cupajul Aligoté & Muscat Ottonel, câștigător al medaliei de aur la renumitul Concours Mondial de Bruxelles 2018, cupajul unic vrâncean, crocant și mineral, Șarbă & Plăvaie, cât și rosé-ul – perfect pentru seri calde de vară. Gama Tectonic vine în completarea portofoliului cu vinurile mono-cépage Șarbă și Sauvignon Blanc, o amprentă a arealului viticol Cotești și a terroir-ului unic.
Când vine vorba de vinuri gastronomice, atât vinul, cât și preparatele culinare sunt în egală măsură importante, acestea fiind complementare sau nu. Aciditatea, structura vinului, corpul, post-gustul, fermentarea și/sau maturarea în baricuri de stejar, precum și amprenta aromatică sunt elemente care ne definesc gama de vinuri premium Bacanta.
Vă recomand să încercați Bacanta Chardonnay și Chardonnay Selection 20 Barrique, vinuri deținătoare a peste zece medalii internaționale de renume. Bacanta Sauvignon Blanc Fumé este un experiment aflat deja la a treia ediție și implică fermentarea și maturarea vinului „sur lie” pe o perioadă de șase luni, în baricuri noi de stejar. Aroma unică de piersici, fructe exotice și socată este completată de note fine de vanilie și condiment; de departe, vinul care poate susține cele mai exigente preparate pe bază de pește și fructe de mare.
Anul trecut, am lansat pe piață primul Rosé Barrique, bineînțeles din gama Bacanta. Un concept unic care îmbină prospețimea unui rosé obținut din patru soiuri (Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Neagră și Shiraz) cu structura unui vin maturat în baricuri de stejar franțuzesc. Aromat, crocant și suficient de puternic cât să completeze un „steak” în zile calde de vară.
Chiar dacă vinul este alb, rosé, roșu, sec, demisec, liniștit, spumant, de la Crama Gîrboiu sau de la alți producători, cel mai important este să vă aducă un plus de valoare în viața de zi cu zi. Se zice că vinul leagă și dezleagă, dar cel mai bine este să lege prietenii și să dezlege limbile.
Interviu realizat de: Andrei Dimulescu
