În contrast de sclipiri: tezaurul nipon al aliajelor 

shibuichi2

Prețios sau, mai degrabă, prețuit pentru imensa valoare dovedită deservind industriile sau, pur și simplu, gospodăria omului, fiecare metal dezvăluie în personalitate și strălucire noi și noi fațete ale eleganței. Perfect complementare sau, din contră, fascinante într-o alăturare antagonică, noi armonii au fost dezvoltate de-a lungul veacurilor în meșteșugul japonez al fierăriei, adunând în artefacte precum podoabe, vaze sau săbii splendoarea radianței ce îmbrățișează distincția discretă și misterioasă a suprafețelor mate. 

 

Mokume-gane

„Furnir în metal” – sub această denumire, laminarea în straturi va trezi în fantezia maeștrilor fierari o infinitate de motive în ornarea săbiilor samurailor, minuțiozitatea contururilor și tușelor reflectând statutul social şi avuţia. 

Deși marcau acest blazon al onoarei nipone, tehnici similare au înflorit și în alte culturi, despărţite de milenii şi continente. Dacă artefactele Chinei secolului I î.Hr. atestă deprinderea unor meșteșuguri înrudite inclusiv pe aceste meleaguri, excavarea vestigiilor romane scoate la suprafață unelte din oţel marcat de motive ondulate ce datează din următorul veac. Peste încă patru secole, Cassiodor, om de stat şi de cultură roman, va cânta aceste motive drept create de zei, şi nu de mâna omului. 

Anduranța și frumusețea duceau vestea oţelului de Damasc, cunoscut în Europa Evului Mediu grație cruciaţilor. Apropiindu-ne de momentul genezei tehnicii Mokume-gane, întâlnim pumnalul otrăvit Kris, mânuit de indigenii din Asia de Sud-Est în secolul al XIII-lea, însă abia peste mai bine de patru veacuri, Denbei Shoami (1651 – 1728), un fierar din prefectura Akita, va explora inspirația unei proceduri străvechi de lăcuire în straturi alternante de roşu şi negru, încercând un nou meşteşug. Împletind în straturi aurul (kin), argintul (gin), cuprul (suaka) şi aliajul shakudo, maestrul Shoami va denumi meşteşugul ctitorit Guri-buri, însă dificultatea de atingere a fuziunii metalelor, ce trebuia înfăptuită în faza lichidă, înainte de topirea completă a acestora, se va dovedi inhibantă, convingând puţini artizani. Restrictivă prin exigențele înalte de talent, această artă își va obliga slujitorii să preia și alte obiecte, ulterior abandonării sabiei tradiţionale katana odată cu schimbarea statutului samuraiului în perioada Meiji. 

Când viziunea progresistă a Împăratului Meiji va oferi deschiderea Japoniei spre lumea occidentală, în fervoarea cu care cultura niponă era descoperită în varii arte, tehnica Mokume-gane va fi îmbrățișată inclusiv de casa Tiffany’s. 

mokume-gane_rings

Shakudo

Aceleași săbii katana vor dezvălui rafinamentul tonurilor purpurii, albăstrui, maronii sau negre ce înnobilează cuprul în aliaj cu aurul, într-o paritate de 10 la 1 în cea mai generoasă compoziție. 

Spectaculoasa patină dăruită de o formulă denumită rokusho a fost introdusă în Japonia după secolul al XV-lea; cu o geneză ce se pierde în istoria civilizațiilor continentale, aceasta apare ca un melanj al meșteșugurilor moștenite din culturile egipteană, greacă sau romană.

Fără a fi patinat, shakudo desemnează „cuprul roşu” grație asemănării cu bronzul. 

 

Shibuichi

Tot pentru onoarea ce distingea ornamentul săbiilor katana, aceeași patină rokusho va inspira o tehnică prin care duetului dintre cupru și argint îi erau dăruite tonuri de albastru, verde sau gri. Însăși formula ce îngloba 25% argint şi 75% cupru avea să dea naștere denumirii de shibuichi, care poate fi tradusă drept „o pătrime”. 

Intensitatea cromatică dorită poate manevra însă proporţiile tradiționale, oscilând de la un raport de 70:30 cupru/argint pentru o nuanţă de gri deschis și până la unul de 90:10 pentru un ton închis, în timp ce luminozitatea patinei poate fi menţinută prin ceruire.

Avându-și rădăcinile în China dinastiei Han (206 î.Hr. – 220 d.Hr.), unde sublinia expresivitatea sculpturilor, meșteșugul va fi împrumutat în Japonia pentru a cinsti întâiul reprezentant al vitejiei, samuraiul.

Cursul acestui meşteşug a fost schimbat, însă, odată cu Restauraţia Meiji, care a abolit dreptul samurailor de a constitui unica forţă armată, tehnica shibuichi supravieţuind prin alte obiecte emblematice pentru cultura japoneză. 

 

Text: Diana Șerpoianu

 

RoWine - Discover The Love for Wine