Byssus – Din Biblie spre apogeul luxului

Scris de Luxury
Publicat la data de: 12-04-2016

în: Fashion

„Și vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia.” (Matei 6:29) Povestea Chiarei Vigo ne arată că pilda regelui care a pus înțelepciunea peste neasemuite averi încă pâlpâie, după ce tocmai byssus, mătasea din care erau țesute veșmintele sale ce ferecau lumina soarelui, a prins în sclipirile ei o istorie de privilegii, vanități și lăcomie.

În afinitatea sa pentru aur, Regele biblic alesese fala bazinului mediteranean – mătasea de mare, venerată încă din era civilizațiilor mesopotamiană şi feniciană ca privilegiu al suveranilor, marilor preoţi şi, în unele culturi, al înalţilor demnitari.

byssus

Dincolo de strictețea legilor somptuare, țesătura ce parvenea omului de la molusca Pinna nobilis avea să fie privită cu smerenia unui mesaj spre Divinitate, fiind integrată inclusiv în ritualurile de mumificare. Inscripţiile de pe Piatra de la Rosetta menționau reducerea taxelor lui Ptolemeu al V-lea asupra preoţilor, incluzând un bir plătit în byssus – ţesătură rezervată doar faraonilor –, în timp ce Herodot descrie o tunică din aceeași fibră, descoperită într-un sarcofag. Curios să afle densitatea ţesăturii, emeritul egiptolog al secolului al XIX-lea, Sir John Gardner Wilkinson, număra 152 de fire dispuse într-un inch de material, o valoare impresionantă, dacă o raportăm la cele aproximativ 88 de fibre pe care le conține cel mai fin bumbac produs în zilele noastre cu ajutorul celei mai performante tehnologii.

Reperată ca plasă decorativă pentru păr chiar și în frescele din Pompei, mătasea de mare va fi stipulată inclusiv în Edictul Preţurilor Maxime, elaborat de Împăratul Diocleţian. Cronicile care datează din zorii erei noastre atestă faptul că mătasea byssus era într-atât de prețuită în Arabia, încât valora mai mult decât 1.000 de bucăţi de aur. Aceeași țesătură, despre care Biblia spune că îi dăruia Regelui Solomon straiele strălucitoare, se va regăsi și în Vălul Sfintei Veronica, poate cea mai cunoscută și cinstită epifanie a Catolicismului, captând înfățișarea Mântuitorului.

Faima ţesăturii byssus a dăinuit inclusiv în Evul Mediu, la curțile Europei răsunând laudele unei noi comori din îndepărtatul Egipt și spunându-se, ca anecdotă, că o pereche de mănuşi realizate din această mătase ar încăpea în coaja unei nuci. Meșteșugul prelucrării acestor fire este păstrat și azi cu pietate în zona Sardiniei, insula Sant’Antioco găzduind un mic muzeu dedicat acestui material. Lăcașul a fost fondat de către Chiara Vigo, apreciată ca fiind singura maestră care menţine vie această artă milenară.

byssus2

Ani buni închinați studierii ecosistemului insulei natale au ajutat-o pe Chiara Vigo în elaborarea unei tăieturi speciale prin care fibrele pot fi detaşate fără ca scoica să fie vătămată, oferind astfel o rază de speranţă pentru o specie pe cale de dispariţie, decimată timp de secole tocmai pentru acest dar cântat în scripturi sacre. După cum Chiara însăși mărturisește, o recoltă de numai 200 grame de mătase cere până la 300 de scufundări, o scoică secretând doar 10 centimetri de fire pe an. Se obţin astfel fibre foarte adezive, nedegradate și nedeformate de mare, care au în compoziţie cheratină şi alte proteine.

Înainte de a fi prelucrat, prețiosul byssus este călit într-un amestec de opt alge. Mătasea poate fi vopsită, dar nu tolerează realizarea de picturi pe suprafața ei. Tratată cu suc de lămâie, această ţesătură – cunoscută drept singura care conservă lumina – este înnobilată cu o nuanţă aurie permanentă, deși, privită în umbră, oferă aparența unui ton maroniu.

byssus3

Urmând un legământ al mării, prin care a jurat că nu va folosi rarisimul bisso – aşa cum este numită mătasea în limba italiană – în scopuri pecuniare, Chiara Vigo trăieşte din donaţii închinate artei sale, lucrările ei încântând vizitatorii celor mai importante muzee ale lumii, printre care faimosul Luvru, sau fiind oferite în semn de reverenţă papilor şi preşedinţilor.

Deşi mătasea byssus este mult prea rară pentru a putea fi evaluată, se estimează că preţul unei astfel de ţesături ar atinge câteva sute de mii de euro.

Galerie Foto

Text: Diana Șerpoianu