Eve Carton – Arta unui nou început

Scris de Luxury
Publicat la data de: 14-02-2019

în: Art & Design

Dacă bătaia soarelui a fascinat artiștii până la o revoluție în penel, tehnică și subiect, Eve Carton și-a consacrat semnătura unei altfel de lumini, ceea ce poate fi replica vieții odată condamnați la abis, redând spectrul unei raze prin stările în care cunoaștem trezirea și revendicarea unei noi sorți.

Opera dumneavoastră intrigă printr-un stil ce poate fi descris drept simbioza dintre expresionism și cubism. Cum v-a convins această estetică înspre a o adopta ca semnătură și ce doriți a extrage din cele două curente pentru cea mai bună expresie originală?
Nu am meditat la acest aspect, pentru a fi nevoie de o convingere. Gestica primește aceeași importanță în munca mea precum culoarea. Îmi imaginez că faptul de a mă interesa după multă vreme asupra picturii, sculpturii și a oricărei forme de artă a alimentat imaginația și inconștientul meu, maniera mea de a picta fiind aproape automatică. 

Putem privi opera lui Eve Carton ca fiind o artă moralizatoare, un rapel puternic și viu spre ideea de renaștere dintr-un declin. De ce acest manifest și care sunt formele pe care le-ați ales pentru ca această renaștere să se înfăptuiască? 
Nu am vocație spre a judeca sau a emite vreo afirmație moralizatoare, ci pun lucrurile cum le văd. Pânzele mele sunt pentru mulți rezultatul visurilor, gândurilor ce vagabondează. Am putea spune că visurile și inconștientul sunt conectate vieții noastre și în consecința a ce ne înconjoară: sorții proprii și ai altora. 

În expresivitatea privirilor, suntem profund atinși de o acceptare, de o demnitate în cădere. Ce ați dorit să transmiteți prin această estetică a vulnerabilității? 
Ochii sunt, așa cum adesea ni se spune, oglinda sufletului, reflectând întreaga noastră ființă, trecutul nostru, prezentul, speranțele și deziluziile, bucuria și furia. Cea mai bună modalitate de a cunoaște o persoană nu este oare de a o privi direct în ochi? Nu avem niciun control asupra ochilor, ei nu mint deloc. 

Îmi place mult expresia „demnitate în cădere”. Când un om cade și se ridică, dincolo de orice, el este cel mai demn. Se ridică și se dezvăluie.

Cromatica operei dumneavoastră introduce o armonie între tonuri terne între care se întrezărește întotdeauna măcar o nuanță vibrantă, exact asemenea unei chei. Care este simbolistica acestei infuzii? 
Ador ideea culorii vibrante ca o cheie! Devine amuzant când realizăm că alegerea culorilor este una primordială, chiar mai importantă decât subiectul tratat.

Pot petrece zile întregi întrebându-mă ce culori să folosesc. Negrul reprezintă mai mult decât o culoare, este un revelator pentru alte nuanțe și, în același timp, un revelator pentru o poveste, o ambianță. Lumina nu poate exista fără tenebre. 

Cum realizați sinergia dintre portretele de grup și spre ce converg ele? 
În societatea noastră am impresia că ne este greu a exista fără o altă persoană sau, în orice caz, fără privirea altuia. Exact acest aspect este straniu, deoarece această intersecție nu a fost dintotdeauna un lucru bun, solitudinea voluntară fiind atât benefică, cât și salvatoare. 

Putem regăsi penelul dumneavoastră într-un dialog creativ cu alți artiști, în care nu putem detecta neapărat o armonie. Ce v-a inspirat spre aceste colaborări?
Sculptura-vacă a reprezentat ocazia de a-mi aduce sprijinul la proiectul Restos du Cœur (fondurile obținute din vânzarea sa în cadrul unei licitații la Petit Palais, în Paris, fiind revărsate asociației). Alegerea vacii nu a avut vreo explicație de tipul: ea este impusă la „cow parade”.

Cum ați reprezenta esența luxului într-o lucrare și ce coordonate ați aborda: atributele fizice și cele intangibile sau, din prisma percepției întâlnite, reveria inspirată, scepticismul ori variile sacrificii alese în numele său?
Pentru mine, luxul nu reprezintă sinonimul bogăției sau al apartenenței la o clasă socială. Banii sunt bineveniți, ne ușurează viața și o fac mai plăcută, însă, pentru mine, esența luxului este de a fi în totalitate liberă, de a dispune de timpul meu așa cum consider.