Cu o carieră în continuă dezvoltare, ambiția l-a condus pe Gavin către noi domenii, descoperindu-și mereu alte laturi ale abilităților sale creatoare, însă rămânând totuși un personaj modest și recunoscător pentru toate șansele care i-au fost oferite. Prin culorile puternice și punctele contrastante, operele sale transcend statutul de simple picturi, devenind povești întinse pe o singură pagină.
Picturile tale recente prezintă o multitudine de culori, păsări, flori și tatuaje, toate lucruri frumoase, însă personajele nu par întotdeauna din aceeași poveste, ele se pierd parcă în gânduri. Ce fel de gânduri sunt? Ce transmit personajele prin privirea lor?
Îmi place să creez mai multe dimensiuni prin intermediul picturilor mele. Da, există o mulțime de imagini frumoase peste care presar personaje negative sau obiecte antagonice, cu speranța că acest aspect va provoca privitorul într-o contemplare mai profundă a lucrării. Nu sunt eu acela care să-i spună privitorului povestea, ci urmăresc ca acesta să fie stimulat în crearea propriei sale narațiuni, în găsirea de răspunsuri. Într-un anumit fel, aceste personaje reprezintă o provocare.
Ce te inspiră în crearea de noi picturi?
Nu pot spune că există doar un singur lucru care să îmi inspire munca, însă dacă ar fi să găsesc elementul dominant, acela ar fi călătoriile. Cu toate că nici atunci nu va fi vorba de o interpretare literală a ceea ce am văzut. Cert e, însă, că după o călătorie întotdeauna mă întorc revigorat și nerăbdător să creez ceva nou. Chiar și ceea ce văd într-o galerie, într-o biserică, într-un palat sau pe o stradă se poate transforma într-o pictură.
Ești un artist multitalentat. Povestește-mi, te rog, despre implicarea ta în lumea modei și a designului.
Când eram foarte tânăr, am constatat că în orice activitate îmi implicam și aptitudinile artistice. Deși am studiat pictura la facultate, am fost atras de crearea de printuri pentru țesături, pe care am ajuns apoi să le pictez chiar eu, o abilitate pe care am învățat-o de la tatăl meu. Cream haine pentru mine în contextul în care Melbourne, în anii ‘80, avea o scenă a modei vibrantă, alternativă și interesantă. Am reușit să fac din asta o afacere în anii ce au urmat, însă am fost mereu hotărât să mă întorc la pasiunea mea principală, de a fi pictor „full time”, iar de 20 de ani încoace pictura reprezintă meseria și sursa mea de existență.
Pentru mine, Muzeul Victoria și Albert reprezintă un loc magic, un tărâm dincolo de lumea noastră, plin de frumusețe, culoare și cultură. Cum te simți știind că unele dintre operele tale au fost incluse în acest concept extraordinar?
Simplul fapt că niște lucrări create de mine sunt expuse în această instituție grandioasă mi se pare incredibil și mă simt copleșit de fiecare dată când îmi amintesc. Și eu consider că muzee precum Victoria și Albert sunt locuri pline de istorie și ingeniozitate. Avem nevoie de ele pentru a ne reaminti de unde am plecat și pentru a ne ghida în viitor.
În momentul de față petrec trei săptămâni la New York și mi-am rezervat câte o zi din fiecare săptămână pentru a vizita Muzeul Metropolitan de Artă. Știu că trei zile înseamnă puțin pentru un loc ce reunește atât de multe culturi și epoci diferite, însă trebuie neapărat să-l văd.
Care sunt artiștii ce te-au influențat de-a lungul carierei tale?
Nu aș putea vreodată să-i ignor pe marii maeștri. Actualmente, am o pasiune pentru El Greco, pentru stilul acestuia și modul în care folosea culorile. Din când în când, am privit către Caravaggio pentru felul său de a se juca cu lumina și umbra. Compozițiile tehnice ale acestor titani ai artei sunt de admirat și reprezintă un motiv pentru care ar trebui să învățăm de la ei. Nu caut să copiez, ci încerc să folosesc din abilitățile lor în compozițiile mele contemporane. Acum mai sunt inspirat de către Lucian Freud, însă adevărul e că împrumut foarte puțin de la artiștii pe care-i văd.
Casa în care locuiești are o multitudine de influențe, de la baroc la diverse obiecte indiene, exotice și tropicale, cu un plus de totemuri și sculpturi. Te consideri un colecționar?
Nu mă consider un colecționar, în sensul în care nu există obiecte specifice pe care să mi le doresc. Am lucruri care îmi creează un mediu din care să mă inspir. Din multe puncte de vedere, îmi consider casa ca fiind un cabinet al curiozităților. Fiecare obiect pe care-l dețin ascunde o poveste despre cum a ajuns aici, fie că este vorba de o achiziție, un barter sau un cadou. Aceste lucruri pe care le iubesc mă inspiră să trăiesc. De asemenea, mă inspiră și conversațiile cu prietenii și oaspeții mei.
Din punctul meu de vedere, viața este cea mai reușită operă de artă, însă ține de noi dacă pânza este bună sau nu. Cum se conturează următorii ani? Care sunt viitoarele proiecte?
Sunt perfect de acord cu tine. Sper ca trăindu-mi viața ca artist să creez o mare inspirațională pentru ceilalți. Știu că voi continua să pictez pentru tot restul vieții mele, iar acesta este țelul meu principal. Însă viața este alcătuită din șanse și surprize și e esențial să știi să-ți însușești tot ceea ce ți se oferă în avantajul tău. De exemplu, faptul că lucrările mele au apărut pe un site internațional m-a conectat cu tine și cu cititorii voștri din România. Acest aspect mă încântă tare mult și îmi oferă un nou public căruia să mă adresez.
Pe viitor caut să mă exprim în mediul digital, pe care l-am descoperit acum câțiva ani și care mă inspiră să fotografiez, să manipulez imagini și să mă conectez cu un public mult mai larg decât până acum. Doresc să public o carte electronică cu ultimele opere ale acestui an – o adevărată provocare pentru mine. Iar în rest, voi continua să mă concentrez asupra picturii.
Care este definiția luxului, din punctul tău de vedere?
Luxul este, cu siguranță, o stare de spirit. Ce reprezintă luxul pentru o persoană poate să nu însemne nimic pentru o alta. Luxul pentru mine înseamnă timp. Timp să-mi creez operele în felul meu, fără grabă, și să le declar terminate atunci când vor fi ajuns în punctul în care mi-am dorit. Nu să lucrez cu deadline-uri sau cu normă. Am muncit din greu să ating acest prag al luxului, să fiu răspunzător doar eu de mine însumi.
www.gavinbrown.com.au
